Ajunul Bobotezei - BOBOTEAZA

In Ajunul Bobotezei se tine post negru,
nu se mananca si nu se bea nimic.

Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita - Agheasma Mare.




In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie - odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.



Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: "acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi... Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa."



Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.



Slujba de la Agheasma Mare



Daca Agheasma Mica se poate savarsi ori de cate ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiaza o singura data pe an, pe 6 ianuarie, in ziua Botezului Domnului in Iordan.



In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire..."). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfantul Duh pentru sfintirea apei ("Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh si sfinteste apa aceasta") si binecuvanteaza de fiecare data apa cu mana, afundandu-o crucis in vasele cu apa. Apoi rosteste o noua formula de invocare a Sfantului Duh ("Insuti si acum, Stapane, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tau cel Sfant"), pe care preotul o rosteste tot de trei ori, binecuvantand de fiecare data apa, cu mana crucis.



La finalul slujbei, preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..."



In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gusta pe nemancate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invataturii Sfintilor Parinti, "firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu".

Adrian Cocosila


Iordanul - apa in care a fost botezat Hristos


Iordanul - apa in care a fost botezat Hristos Mareste imaginea.



Iordanul



Raul Iordan, principala apa curgatoare a Palestinei, izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta. Iordanul este pomenit in Sfanta Scriptura de peste 150 de ori. Cel mai important moment in care apare Iordanul este, fara indoiala, Botezul Domnului, relatat de toti cei patru evanghelisti: Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11; Luca 3, 21-22 si Ioan 1, 29-34.



Dupa cum trecerea Iordanului are, pentru vechiul Israel, semnificatia intrarii in Tara Fagaduintei, adica a sfarsitului robiei si ratacirii in pamant strain, tot asa pentru Biserica - "Noul Israel", Iordanul semnifica trecerea la o noua conditie spirituala, nasterea prin Botez la o noua viata, in vederea intrarii in Imparatia lui Dumnezeu.



Iordanul - localizarea si geografia locului



Pe langa Marea Galileii, Iordanul este principala sursa de apa dulce a Israelului. Iordanul delimiteaza, inspre rasarit, pe o lungime de 180 de kilometri, Tara Sfanta - Canaan-ul de odinioara sau Palestina. Lungimea totala a Raului Iordan este insa mult mai mare, aceasta atingand 360 de kilometri. El curge pe locul cel mai adanc al unei fose tectonice.



Iordanul - Tara Sfanta



Raul Iordan izvoraste in muntii Libanului, prelungire a Muntelui Hermon, de unde curge spre sud, pana in Tara Sfanta - Israel, unde se varsa pe coasta Marii Galilea. Iordanul se varsa apoi pe coasta meridionala a marii, curgand spre sud si servind drept frontiera intre Israel si Iordania, apoi intre Cisiordania si Iordania, varsandu-se in Marea Moarta.



Distanta dintre Hermon pana la varsare in Marea Moarta este de 215 kilometri, dar calculand si multiplele curbe de pe drum, el masoara 360 de kilometri. Latimea medie este de 27-45 metri si adancimea de 1,5-3,5 metri.



In evreieste, Iordanul este numit "Nahar Ha Yarden", adica "raul care coboare". Intre izvor si varsare, Iordanul are o diferenta de altitudine de 800 de metri. Intr-devar, de la cel mai indepartat dintre cele trei izvoare principale ale sale (Hasbeiya, in Liban), raul coboara aproape intruna, ajungand la un moment dat pana la 465 m sub nivelul marii (pe Valea Ghorului, dupa iesirea din Lacul Tiberiadei, pe care-l strabate peste 20 de kilometri) si pierzandu-se in Marea Moarta, aflata ea insasi la circa 400 de metri sub nivelul conventional al marilor.



Iordanul - Tara Sfanta Iordanul - Tara Sfanta



In vechime, malurile Iordanului erau destul de salbatice, cu vegetatie abundenta si fiare temute de calatori: "Iata, ca un leu se ridica din tufisurile Iordanului spre pasunea totdeauna verde!" - Ieremia 50, 44. De cealalta parte a Iordanului se intindea desertul, "pustia" din care a fost scris sa rasune glasul Sfantului Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului, si unde Hristos Insusi S-a retras timp de 40 de zile dupa Botez, rugandu-se, postind si biruind intreita ispita. Astazi raul este strajuit de oaze de verdeata, culturi ingrijite si obiective turistice.



Iordanul este principala sursa de apa dulce din regiune pentru Israel si Iordania. Statul israelian consuma anual 1.200 de milioane de metri cubi de apa, din care numai din Lacul Genizaret - Marea Galilea, 500 de milioane metri cubi. Apa este deosebit de necesara agriculturii din desertul Neghev - Negev si populatiei din regiune. Acest consum de apa duce la reducerea cantitatii anuale, 200 milioane metri cubi, adusa de raul Iordan la varsare in Marea Moarta.



Iordanul - loc de seama in istoria Vechiului Testament



Iordanul este deosebit de important, atat din punct de vedere religios, cat si cultural. In Tanakh - "Biblia evreilor", Raul Iordan este mentionat de mai multe ori ca sursa a fertilitatii Israelului. Acesta este locul prin care Iosua si triburile Israelului au traversat in Ierihon, cat si locul multor razboaie biblice.



In traditia crestina, Iordanul a ramas ca loc al Botezului Domnului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In Sfanta Scriptura, Iordanul este vazut ca o sursa de viata pentru intreaga regiune - "Kikkar ha-Yarden", si este asemanat cu "gradina lui Dumnezeu" (Facere 13, 10). Raul nu este descris pe larg, referitor la acesta gasindu-se decat scurte precizari.



Iordanul - Tara Sfanta



Iacob traverseaza Iordanul, prin dreptul localitatii Jabbok - modernul Al-Zarqa, pentru a ajunge in Haran (Facere 32, 11; 32, 23-24). Iordanul mai este amintit in ca delimitare geografica, intre triburile vremii: "Doua semintii intregi si o jumatate de semintie si-au primit partea peste Iordan, pe partea rasariteana, in fata Ierihonului." (Numeri 34, 15) "Asadar la cele noua semintii si la jumatate din semintia lui Manase, imparte-le mostenire prin sorti pamantul acesta: de la Iordan pana la marea cea mare de la apus sa-l dai lor si marea cea mare sa fie hotar." (Iosua 13, 7).



Iordanul este locul in care o multime de efraimiti au fost omorati de catre Ieftae: "Si au luat galaaditenii vadul Iordanului de la efraimiti si cand vreunul din efraimiti zicea: Ingaduie-mi sa trec, atunci oamenii din Galaad ii raspundeau: Nu cumva esti Efraimit? Acela raspundea: Nu! Ei insa ii ziceau: Zi: Sibbolet; el insa zicea: Sibbolet, ca nu putea zice altfel. Atunci ei il luau si-l junghiau acolo la vadul Iordanului. Si au cazut in vremea aceea din efraimiti patruzeci si doua de mii." (Judecatori 12, 5-6).



Asemenea acestei lupte au fost inca multe altele. Aici a poposit si Gedeon, in asteptarea madianitilor, in apropiere de Beth Barah: "Iar Ghedeon a trimis soli in tot muntele lui Efraim sa spuna: Iesiti inaintea madianitilor si prindeti vadul inaintea lor pana la Betbara si Iordan. Si s-au adunat toti efraimitii si au prins vadul pana la Betbara si Iordan." (Judecatori 7, 24)



In Valea Iordanului, intre Sucot si Tartan, se afla pamantul lutos folosit de catre Solomon: "Caldarile, lopetile si cupele. Toate lucrurile care le-a facut Hiram regelui Solomon pentru templul Domnului erau de arama slefuita. Regele a pus sa le toarne intr-un pamant clisos din imprejurimile Iordanului, intre Sucot si Tartan." (III Regi 7, 45-46)



Iordanul - Tara Sfanta



In dreptul Ierihonului, raul era numit "Iordanul Ierihonului": "In vremea aceea a grait Domnul cu Moise in sesurile Moabului, la Iordan, in fata Ierihonului." (Numeri 34, 15; 35, 1). In partea cealalta a raului se intinde sesul Moabului locul din care Moise "s-a suit in muntele Nebo", care este in fata Ierihonului, si a vazut pamantul sfant fagaduit de Dumnezeu urmasilor lui Avraam. Pe acest munte se afla si mormantul marelui profet, dar locul exact nu-l stie nimeni pentru a nu se ajunge la idolatrizarea sa.



Iordanul apare, inca din perioada vechi-testamentare, drept un loc al savarsirii minunilor. Prima minune mentionata in Sfanta Scriptura a avut loc in dreptul Ierihonului, pe unde israelitii condusi de Iosua au trecut Iordanul. Sfanta Scriptura ne spune ca fiii lui Israel au plans vreme de treizeci de zile moartea lui Moise, si dupa ce s-au implinit aceste zile, Iosua fiul lui Navi, impreuna cu tot poporul lui Israel au trecut in chip miraculos prin apele Iordanului spre pamantul fagaduintei. Locul exact al acestei treceri miraculoase este identificat cu o veche trecatoare prin vadul raului Iordan in apropierea careia a predicat mult mai tarziu si Sfantul Ioan Botezatorul. Dupa traditie locul acesta este acelasi cu "locul scufundarii" adica, locul in care a fost botezat Domnului nostru Iisus Hristos.



"Indata ce preotii cei ce duceau chivotul au intrat in Iordan si picioarele preotilor, care duceau chivotul, s-au afundat in apa Iordanului, apa care curgea din sus s-a oprit si s-a facut perete pe o foarte mare departare, pana la cetatea Adam, care e langa Tartan, iar cea care curgea spre marea cea din Arabah, spre Marea Sarata, s-a scurs si a secat, iar poporul a trecut in fala Ierihonului. Atunci Iordanul umplea matca sa si iesea din toate malurile sale, ca in timpul secerisului graului. Preotii care duceau chivotul legamantului Domnului stateau ca pe uscat in mijlocul Iordanului, cu picioarele neudate; iar fiii lui Israel au mers ca pe uscat, pana ce tot poporul a trecut prin Iordan." (Iosua 3, 15-17).



Mai tarziu, triburile de peste Iordan au construit aici un altar, ca semn al bunei intelegeri dintre triburi: "Si ajungand in preajma Iordanului ce e in tara Canaan, fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase au zidit acolo, langa Iordan, jertfelnic, jertfelnic mare la vedere." (Iosua 22, 10).



De aici a fost inaltat la cer intr-un car de foc profetul Ilie. Iordanul a fost trecut, in chip minunat, si de catre Sfantul Ilie si Elisei. "Si s-au dus amandoi; s-au dus si cincizeci din fiii proorocilor si au stat deoparte in fata lor, iar ei amandoi sedeau langa Iordan. Atunci, luand Ilie mantia sa si strangand-o valatuc, a lovit cu ea apa si aceasta s-a strans la dreapta si la stanga si au trecut ca pe uscat. (...) Apoi, apucand mantia lui Ilie, care cazuse de la acesta, s-a intors inapoi si s-a oprit pe malul Iordanului. Si a luat mantia lui Ilie care c azuse de la acesta si a lovit apa cu ea, zicand: Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie? Si lovind, apa s-a tras la dreapta si la stanga si a trecut Elisei." (4 Regi, 2, 8-14).



Iordanul - Tara Sfanta



Profetul Elisei a mai facut si alte doua minuni la Iordan. Aici ucenicul sau Elisei l-a vindecat de lepra in Iordan pe Neeman Sirianul, apoi a inviat un mort si a indulcit apele amare ale unui rau din Ierihon.



Prima minune este vindecarea lui Neeman. "Neeman, capetenia ostirii regelui Siriei, era om de seama si cu trecere inaintea stapanului sau, pentru ca prin Domnul daduse biruinta sirienilor. Dar acest ostas vrednic ara lepros. (...) Daca stapanul meu s-ar duce la proorocul cel din Samaria, de buna seama s-ar tamadui de lepra. Si a dus regelui lui Israel scrisoarea in care zicea: Impreuna cu scrisoarea aceasta, trimit pe Neeman, sluga mea, ca sa cureti lepra de pe el. (...) Si a venit Neeman cu caii si cu caruta sa, oprindu-se la poarta casei lui Elisei. Iar Elisei a trimis la el pe sluga sa sa-i zica: Du-te si te scalda de sapte ori in Iordan, ca ti se va innoi trupul tau si vei fi curat! Neeman insa s-a maniat si a plecat, zicand: Iata, socoteam ca va iesi el si, stand la rugaciune, va chema numele Domnului Dumnezeului sau, isi va pune mana pe locul bolnav si va curati lepra. Au doara Abana si Farfar, raurile Damascului, nu sunt ele mai bune decat toate apele lui Israel? Nu puteam eu oare sa ma scald in ele si sa ma curat? Si asa s-a intors si a plecat manios. Dar slugile lui, apropiindu-se, i-au grait si i-au zis: Stapane, daca proorocul ti-ar fi zis sa faci ceva insemnat, oare n-ai fi facut? Cu atat mai vartos trebuie sa faci cand ti-a zis numai: Spala-te si vei fi curat! Atunci el s-a coborat si s-a cufundat de sapte ori in Iordan, dupa cuvantul omului lui Dumnezeu, si i s-a innoit trupul ca trupul unui copil mic si s-a curatit." (4 Regi 5, 1-14).



Cea de-a doua minune savarsita prin mana lui Elisei este cea cu un topor cazut in apa. "Si ajungand la Iordan, s-au apucat de taiat copaci. Si cand a pravalit unul o barna, i-a cazut toporul in apa si a strigat acela si a zis: Ah, stapanul meu! Acesta il luasem imprumut. A zis omul lui Dumnezeu: Unde a cazut? Si acela i-a aratat locul. Iar Elisei a taiat o bucata de lemn si, aruncand-o acolo, a iesit toporul deasupra. Apoi a zis: Ia-ti-l! Si acela a intins mana si l-a luat." (4 Regi 6, 6).



Iordanul este trecut si de catre Iuda Macabeul si fratele acestuia, Ionatan Macabeul, in timpul razboiului lor cu nabaetanii: "Si Iuda Macabeul si Ionatan, fratele lui, au trecut Iordanul si au mers cale de trei zile in pustiu." (1 Macabei 5, 24). Tot aici a avut loc si o alta lupta, intre Ionatan si Bacchides. (1 Macabei 9, 42-49).



Iordanul - apa in care a fost botezat Hristos



Botezul Domnului, savarsit cand Acesta "era ca de 30 de ani" (Luca 3, 23), a avut loc in "Betania (Betabara), dincolo de Iordan" (Ioan 1, 28), ce nu trebuie confundata cu Betania din apropierea Ierusalimului, sau "la Enom, aproape de Salim" (Ioan 3, 23).



Locul presupus al Botezului, numit in evreieste Yardenit - locul "Iordanitului" -, nu departe de iesirea Iordanului din Marea Galileei, cam unde se afla astazi kibutul (colonia agrara) Degania Alef, a devenit loc de pelerinaj: invesmantati in alb, nenumarati pelerini isi asteapta randul sa fie cufundati, precum Hristos si contemporanii Sai, in "apa sfanta" a Iordanului - simbolica poarta a Imparatiei deschisa tainic de Hristos, Domnul Vietii si-al Invierii.



Iordanul - Tara Sfanta



Noul Testament marturiseste faptul ca Sfantul Ioan Botezatorul savarsea "botezul pocaintei" in apa raului Iordan: "Iar Ioan avea imbracamintea lui din par de camila, si cingatoare de piele imprejurul mijlocului, iar hrana era lacuste si miere salbatica. Atunci a iesit la el Ierusalimul si toata Iudeea si toata imprejurimea Iordanului. Si erau botezati de catre el in raul Iordan, marturisindu-si pacatele." (Matei 3, 5-6).



"Iar dupa ce Iisus a sfarsit cuvintele acestea, a plecat din Galileea si a venit in hotarele Iudeii, dincolo de Iordan. au mers dupa El multimi multe si i-a vindecat pe ei acolo." (Matei 19, 1). "Si sculandu-Se de acolo, a venit in hotarele Iudeii, de cealalta parte a Iordanului, si multimile s-au adunat iarasi la El si iarasi le invata, dupa cum obisnuia." (Marcu 10, 1).



Multimile in urmareau adesea, pentru a se impartasi de cuvantul Sau, cel cu putere multa: "Si multimi multe mergeau dupa El, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea si de dincolo de Iordan." (Matei 4, 25) "Iisus, impreuna cu ucenicii Lui, a plecat inspre mare si multime multa din Galileea si din Iudeea L-a urmat. Din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului si Sidonului, multime mare, care, auzind cate facea, a venit la El." (Marcu 3, 7-8).



In momentul in care fariseii cautau sa-L prinda pe Mantuitorul, Acesta s-a refugiat in partile Iordanului, unde a predicat Sfantul Ioan. "Cautau deci iarasi sa-L prinda si Iisus a scapat din mana lor. Si a plecat iarasi dincolo de Iordan, in locul unde Ioan boteza la inceput, si a ramas acolo." (Ioan 10, 39-40).



Raul Iordan - procesiunea de la Botezul Domnului



In fiecare an, la data de 6 ianuarie, intreaga crestinatate sarbatoreste Botezul Domnului Iisus Hristos. In aceasta zi de sarbatoare Patriarhul Ierusalimului, insotit de numerosi episcopi, preoti si credinciosi veniti din toata lumea crestina organizeaza o mare procesiune la raul Iordan. Aceasta procesiune reactualizeaza pentru fiecare generatie evenimentele desfasurate pe malul acestui rau, cu peste doua mii de ani in urma, cand Fiul lui Dumnezeu, a coborat smerit la apele Iordanului pentru a primi botezul din mainile Sfantului Ioan Botezatorul. El nu avea pacate, dar, dupa cuvantul Scripturii, era "Mielul lui Dumnezeu, care venise sa ridice pacatele lumii."



Iordanul - Tara Sfanta



Procesiunea care se desfasoara in aceasta zi la Iordan incepe foarte de dimineata dupa ce autoritatile deschid portile zonei de frontiera dintre Israel si Iordania, zona extrem de securizata. Pe culoarul special amenajat patrund aici zeci si sute de autobuze si masini pline cu oficialitati si pelerini.



Odata ajunsi la Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, din apropierea raului, ierarhii se imbraca in vesminte de sarbatoare si dupa savarsirea Sfintei Liturghii se indreapta pe jos spre raul Iordan. Drumul spre apa Iordanului este putin in coborare si deja multi pelerin sunt ajunsi la locul Botezului Domnului, loc amenajat astazi cu un spatiu special pentru savarsirea sfintei slujbe si mai multe trepte care permit coborarea in vadul raului. Cu totii canta troparul Botezului Domnului: "In Iordan, botezandu-Te Tu, Doamne..."



Procesiunea si multimile de astazi ne amintesc si de numerosii evrei care coborau in vechime la Iordan pentru a asculta predica inflacarata a Sfantului Ioan Botezatorul, cat si pentru a primi botezul. In acest loc a venit din Galilea si Iisus pentru a se boteza, dar vazand Ioan ca Iisus vine la el pentru a primi Botezul l-a oprit pe Acesta zicand: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de catre Tine". Sfantul Ioan cunostea ca el boteaza cu apa spre pocainta, dar Iisus boteza "cu Duh Sfant si cu foc."



Si botezandu-se Iisus, cand a iesit din apa, indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se peste El ca un porumbel, iar glasul Tatalui s-a auzit din ceruri zicand: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru care am binevoit, pe Acesta sa-L ascultati". Natura insasi l-a recunoscut pe Creator si apele Iordanului s-au intors ca o plecaciune inaintea ziditorul lor.



In partea cealalta a Iordanului, in dreptul localitatii Betabara, loc in care traditia stabileste locul exact al Botezului Domnului sunt adunati crestinii din Iordania care savarsesc si ei in acelasi timp sfanta slujba a sfintirii apelor. Pana nu de mult, Patriarhul ortodox al Ierusalimului, binecuvanta apele dintr-o barca aflata in mijlocul Iordanului, dar recent a fost construit un pod din lemn care permite accesul slujitorilor pana in mijlocul apei. Dupa cuvenitele rugaciuni si binecuvantari, Patriarhul arunca in apa o cruce din lemn spre care multi tineri inoata. Se crede ca primul credincios care ajunge la sfanta cruce va avea un an bun si multe binecuvantari de la Dumnezeu.



Iordanul - Tara Sfanta



Cantecele sarbatorii si multimea credinciosilor produc o vie emotie. Mai multi porumbei albi eliberati, inconjoara pentru catava vreme locul Botezului amintind de Epifania Domnului. Credinciosii autentici confirma ca pentru cateva clipe apele Iordanului se intorc spre a cinsti in felul lor sarbatoarea aceasta. Desi afara este destul de frig la aceasta data calendaristica multi dintre credinciosi se arunca in apele Iordanului imbracatii fiind in niste camasi albe si lungi numite "crijme", pe care apoi le pastreaza cu grija pentru a le imbraca dupa obstescul sfarsit.



Ceilalti credinciosi de diferite natiuni se apropie cu evlavie si osebita emotie pentru a fi binecuvantati de Patriarh prin stropirea cu apa sfintita. Dupa aceea, cu buchete de busuioc in maini, cu totii coboara la apele raului pentru a-si umple vasele cu agheasma. Aceasta se pastreaza mult timp in vase curate si se poate consuma dimineata pe nemancat, mai ales in zilele de post sau in zilele mai importante din viata sau in care dorim sa rezolvam diverse trebuinte. Sfintenia acestei ape aduce tuturor credinciosilor mult ajutor sufletesc, vindecand pe cei bolnavi si alungand din viata si casele credinciosilor toata lucrarea cea rea a duhurilor necurate, cu toate uneltirile lor cele rele.



In cele din urma Patriarhul, sau alt episcop tine o cuvantare in care prezinta credinciosilor evenimentele petrecute aici in decursul istoriei biblice incepand de la trecerea in pamantul fagaduintei si pana la profetul Ilie, Sfantul Ioan Botezatorul, Maria Egipteanca si alti mari sfinti care au pasit pe aici. Este aproape imposibil ca toate acestea sa nu-l transpuna pe omul credincios in spatiul credintei si al prezentei lui Dumnezeu. Chiar daca nu a intrat cu cei curajosi in apele Iordanului, oricine simte de acum o innoire si o usurare care ii da credinta si ravna de a pasi mai mult pe urmele lui Dumnezeu care s-a aratat si a facut multe minuni aici.


Teodor Danalache


sursa:crestinortodox.ro