DIN VIATA SF MARIA MAGDALENA

-....Marie! - ....Rabuni!

Picioarele unei femei sfinte, cinstită deopotrivă de ortodocşi, catolici, anglicani şi unii protestanţi, au călcat prin Galia..., lăsând până astăzi urme de neşters. O grotă în care a vieţuit sfânta Maria din Magdala (Magdalena) este venerată la Sainte-Baume, lângă Marsilia (Franţa) şi multe tradiţii locale dezvăluie un trecut real, al unei Sfinte cu moaşte făcătoare de minuni.


„Şi înviind (Iisus) dimineaţa, în ziua cea dintâi a săptămânii (Duminică), El S-a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte demoni." (Marcu 16, 9)


În tradiţia romano-catolică s-a strecurat, încă din timpul papei Grigorie cel Mare, o confuzie cu privire la identitatea acestei Sfinte întocmai cu Apostolii. Şi anume, deşi Sfintele Evanghelii nu conduc la o asemenea concluzie, ea a fost considerată una şi aceeaşi persoană cu femeia desfrânată care a şters cu lacrimi picioarele Mântuitorului şi cu Maria din Betania, sora lui Lazăr. De aici, cumulat cu surse gnostice, s-a putut exagera, mai departe, până la o manipulare a opiniei publice prin romanul „Codul lui Da Vinci" - Dan Brown, cu deformarea totală a imaginii reale a Sfintei mironosiţe.


„Aceea, mergând, a vestit pe cei ce fuseseră cu El (Apostolii) şi care se tânguiau şi plângeau." (Marcu 16, 10)

Momentul care i-a schimbat viaţa Sfintei - despre care nu se ştie decât că fusese posedată de şapte demoni, dar nu că ar fi fost desfrânată sau prostituată - a coincis cu întâlnirea Mântuitorului Hristos, după minunea săvârşită de Acesta, la înmulţirea pâinilor şi a peştilor, şi vindecarea ei deplină. De atunci, Maria a lăsat toate ale lumii, urmând lui Iisus asemenea Apostolilor, Maicii Sale şi sfintelor femei care Îl însoţeau pretutindeni.


La 22 iulie calendarul ortodox pomeneşte pe Sfânta Mironosiţă, cea întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. Femeile mironosiţe sunt prăznuite de Biserică, laolaltă, în a treia duminică după Învierea Domnului. Sfintele Evanghelii amintesc despre Maria (mama lui Iacob şi Iosif), Maria lui Cleopa, Salomeea (mama fiilor lui Zevedei), Ioana (femeia lui Huza, iconomul lui Irod), Suzana, Marta şi Maria (surorile lui Lazăr din Betania) şi Maria Magdalena. Au primit numele de „mironosiţe“ întrucât Dumnezeu a rânduit ca ele să fie acele purtătoare de mir care, alături de Maica Domnului, au privegheat pe Mântuitorul Hristos în timpul Sfintelor Sale Patimi, când era părăsit chiar de cei mai apropiaţi.


Maria Magdalena era din seminţia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat pescăresc de pe ţărmul vestic al Lacului Ghenizaret, între oraşele Capernaum şi Tiberiada. Evangheliile nu menţionează nimic despre anii tinereţii fragede a Mariei, dar Tradiţia consemnează că era tânără, frumoasă la chip şi înstărită. Evanghelistul Luca notează că Iisus Hristos a izbăvit-o de şapte demoni, moment din care a început o nouă viaţă, alăturându-se celor ce-L urmau în propovăduirea Sa. Şi-a împărţit averea săracilor şi s-a alăturat grupului Mântuitorului, urmându-L în cetăţile din Iudeea şi Galileea şi ascultând cuvintele despre împărăţia lui Dumnezeu.

Cea dintâi între femeile mironosiţe:

În relatările evangheliştilor, numele Mariei Magdalena este amintit în fruntea celorlalte femei mironosiţe, probabil datorită râvnei cu care urma pe Iisus Domnul, alături de Maica Sa.

Magdala (ou Magada ou Dalmanuta), mic sat de pescari aflat pe tarmul occidental al lacului Ghenizaret, la 5 km de orasul Tiberiada, era patria Sfintei Maria Magdalena. Fecioara cu avere, a trait cu frica de Dumnezeu si cu ascultarea poruncilor Lui, pâna in ziua in care a fost posedata de sapte diavoli (cf. Marcu 16, 9 ; Luca 8, 2). Sfântul Simion Metafrastul interpreteaza in mod alegoric “ cei sapte demoni ” ca fiind cele sapte pacate ce se opun virtutii ; dar el nu este urmat de ceilalti Parinti. Cuprinsa de aceasta boala si negasindu-si nicicum odihna, ea afla ca Iisus Hristos ajunsese pâna in tinutul ei, dupa ce traversase Samaria si ca atragea multimi multe dupa El, prin minunile pe care Le savârsea si prin invatatura Sa cea cereasca. Plina de speranta, ea alerga spre El si, asistând la minunea inmultirii pâinilor si a pestilor, in numar suficient de mare pentru a hrani peste 4 000 de oameni (Matei 15, 30-39), se arunca la picioarele Mântuitorului si ii ceru sa o conduca pe calea vietii vesnice.