ICOANA POCAINTEI ADEVARATE

ICOANA POCAINTEI ADEVARATE

marți, 31 august 2010

DESPRE PARINTELE AUGUSTIN DE FLORINA(I)

VOM ÎNDRĂZNI!





Vom îndrăzni în zilele următoare să oferim cititorilor câteva date din viaţa bătrânului ierarh luptător, despre care, aşa cum zic mulţi: „Astfel de mari personalităţi se ivesc odată la 200 de ani”. Vom ruga pe toţi cei care cunosc câte ceva din viaţa şi lupta Părintelui Augustin să ne scrie spre publicare împreună cu numele lor.


Ca să scriem biografia Episcopului Augustin este nevoie de volume întregi. Până în clipa de faţă nu am îndrăznit să facem aşa ceva din două motive:


1. Pentru că Stareţul era în viaţă şi



2. Pentru că am crezut şi credem că oricât am scrie despre viaţa învolburată a nevoitorului ierarh, cele scrise vor fi foarte puţine şi mici şi-l vom nedreptăţi.

Cu acest simţământ vom începe de acum înainte să publicăm pe site-ul Stareţului o biografie şi vrem ajutorul dumneavoastră. Puteţi să trimiteţi gânduri, comentarii şi orice ştiţi despre Părintele Augustin.

Noi avem foarte mult material, pe care-l vom oferi cu iubire, ca şi cei credincioşi şi cei necredincioşi să înţeleagă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa luptătorului ierarh – Părintele Augustin Kandiotis.

Sursa: http://www.augoustinos-kantiotis.gr

luni, 30 august 2010

SFANTUL IERARH VARLAAM,MITROPOLIT AL MOLDOVEI

Sfantul Ierarh Varlaam este praznuit in Biserica Ortodoxa pe 30 august. A fost trecut in randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 12 februarie 2007. Proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Varlaam a avut loc pe 29 august 2007, la Manastirea Secu, locul unde a fost ingropat si unde se afla osemintele acestuia.


Desi sunt mai multe ipoteze cu privire la locul nasterii Sfantului Varlaam, cea mai plauzibila este aceea ca ar fi originar din partile Neamtului, din satul Borcesti.



Primul contact cu lumea monahala a fost la "Schitul lui Zosin".



Sfantul Ierarh Varlaam a fost mitropolitul Moldovei intre anii 1632 si 1653. Dintre realizarile sale ca mitropolit amintim:



- dreptul preotilor de a fi judecati numai de instantele bisericesti;



- a zidit la Iasi biserica Sfintii Trei Ierarhi, in care a asezat in anul 1641 moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite lui Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol;



- sprijinit si de Sfantul Mitropolit Petru Movila al Kievului, Mitropolitul Varlaam a infiintat prima tipografie romaneasca din Moldova, in anul 1640;



- s-a ocupat de organizarea Sinodului de la Iasi din anul 1642, care a indreptat si aprobat Marturisirea de credinta alcatuita de Mitropolitul Petru Movila al Kievului;



- a tiparit Cazania sau Carte romaneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643) - prima carte romaneasca tiparita in Moldova;



Amintim ca Mitropolitul Varlaam s-a numarat, in anul 1639, printre cei trei candidati propusi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.



Sfantul Varlaam a trecut la cele vesnice spre sfarsitul anului 1657.



Tot astazi facem pomenirea:

- Sfantului Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului in timpul imparatului Constantin cel Mare (313-337). A participat ca diacon la Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, luptand impotriva ereziei lui Arie.

- Sfintilor Ierarhi Ioan si Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului;

- Sfantului Cuvios Fantin, facatorul de minuni;

- Sfintilor sase mucenici din Meletina;

- Sfantului Cuvios Sarmata din desertul Egiptului;

- Sfintei Cuvioase Vriena;

- Sfintilor saisprezece mucenici Tivei;

- Sfantului Ierarh Evlavie;

- Sfantului Mucenic Felix;

- Sfantului Mucenic Furtinian;

- Sfantului Mucenic Septimin;

- Sfantului Mucenic Ianuarie.



Maine sarbatorim Punerea in racla a braului Maicii Domnului.



Sursa: CrestinOrtodox.ro

sâmbătă, 28 august 2010

UN NOU SFANT S-A NASCUT IN CERURI : AVVA AUGUSTIN DE FLORINA



STAREŢUL AUGUSTIN KANDIOTIS A ADORMIT ÎNTR-O ZI DEOSEBITĂ,
PENTRU CĂ ÎN SFÂNTUL MUNTE ASTĂZI ESTE ADORMIREA MAICII DOMNULUI (PE VECHI), IAR CA ASTĂZI, 28 AUGUST, ÎN ANUL 430, A ADORMIT SFÂNTUL AUGUSTIN, EPISCOPUL HYPPONEI, OCROTITORUL CERESC AL BĂTRÂNULUI EPISCOP.



Ieri, 27 august 2010, în rezerva clinicii patologice a Spitalului din Florina, unde a fost îngrijit Stareţul, s-a săvârşit pentru a treia oară Sfântul Maslu, iar bătrânul Episcop s-a împărtăşit cu Preacuratele Taine. Accidentul cerebral a fost foarte grav, dar deşi depăşise pericolul după ziua a 21- a, ieri a survenit ceva mai grav şi anume o insuficienţă renală.





Părintele Augustin zicea: „Creştinismul nu a început cu mine şi nu se va termina cu mine”. Ceea ce cerea întotdeauna era să ne rugăm pentru el. „Unul ca Apostolul Pavel”, zicea, „cerea rugăciunile credincioşilor, cu atât mai mult noi cei mici şi neînsemnaţi”.



Şi alteori spunea: „Când voi vă rugaţi, eu simt asta”.



NEVINOVAŢII OCHI AI COPIILOR VĂD




Doi frăţiori gemeni, între 5 şi 6 ani, i-au sărutat mâna părintelui Augustin şi la ieşire unul din ei îi spune mamei: Mamă, de ce pare atât de tânăr? Şi părintele Ierotei, care l-a auzit, i-a răspuns: Este un tânăr de 104 ani!

Copilaşul a rămas la uşă şi-l privea şi repeta: Da, nu este bătrân, ci foarte tânăr. Şi celălalt frăţior al său, care stătea alături de el, a completat: Este foarte frumos!

Ce vedeau nevinovaţii ochişori ai copiilor nu ştim, însă sfinţenia persoanei nevoitorului ierarh n-a rămas ascunsă.

Medicul chirurg Evghenios Bairamidis, la acea oră din miez de noapte, privea faţa liniştită a stareţului, care nu se schimbase deloc din cauza acutei insuficienţe pulmonare din ultimele 24 de ore, şi cu uimire a spus: Priviţi la faţa Stareţului! Are o culoare trandafirie! Dacă aceasta nu este minune, atunci care este!?

În caz de insuficienţă renală, faţa se înnegreşte. Cu părintele Augustin acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că n-a vrut Dumnezeu.



Credincioşii să nu se întristeze că Stareţul a plecat de lângă noi, pentru că Hristos este viu şi oamenii lui Dumnezeu nu mor niciodată. Bătrânul nevoitor şi ierarh va avea mai mare îndrăzneală la Dumnezeu din Biserica Triumfătoare şi se va afla lângă creştinii nevoitori şi luptători, va mijloci pentru ei şi se va lupta împreună cu ei. Într-o predică a sa spunea: „Eu voi pleca. Unde voi merge? Oriunde aş merge, dacă voi vedea că Ortodoxia este în primejdie, voi face revoluţie, voi trage alarma. Nu voi lăsa Biserica lui Hristos nici ateilor, nici masonilor, nici ecumeniştilor…”
Cinstitule şi duhovnicescule Părinte,la buna vedere in vesnicie! Amin!




(trad. FOM “Sfinţii Trei Noi Ierarhi”, http://www.augoustinos-kantiotis.gr/)

sursa:PELERIN ORTODOX



PARINTELE AUGUSTIN DE FLORINA


Este exagerat cuvântul meu? Nu este. Fiindcă ce împotrivire arată creştinii de astăzi în comparaţie cu creştinii din primele veacuri? Acelora li se punea cuţitul la gât, ca să hulească, dar nu huleau. Cei de astăzi hulesc fără să-i forţeze nimeni. Cine-i pune cuţitul la gât falsului creştin de huleşte? Dacă deci acum fără cuţit, fără prigoană, hulesc, închipuieşte-ţi ce se va întâmpla când va veni Antihrist…






Noi ce trebuie să facem? Să credem. Să ne rugăm: Dă-ne, Doamne, credinţă!, credinţa pe care au avut-o Sfântul Dimitrie şi Sfântul Nestor, credinţa pe care au avut-o strămoşii noştri; Patru sute de ani au trăit sub turci, cu cuţitul la gât, dar nu s-au lepădat de Hristos. Şi noi, dacă va fi o prigoană, să rămânem toţi credincioşi şi devotaţi. Banii noştri să-i ia antihriştii, casele noastre să le ia, ogoarele noastre să le ia, animalele noastre să le ia, cum zice Sfântului Cosma Etolianul; însă credinţa noastră în Hristos, nu! Iată cuvintele Sfântului Cosma: „De suflet şi de Hristos aveţi nevoie. Pe acestea două, întreaga lume de-ar cădea, nu pot să vi le ia, doar dacă le veţi da de bunăvoie. Acestea două să le păziţi ca să nu le pierdeţi”.





Iubiţii mei, fie ca din toţi câţi auziţi cuvintele mele, copii, femei şi bărbaţi, care îl cinstiţi astăzi pe Sfântul Dimitrie, nimeni să nu ajungă trădător. Să rămânem toţi credincioşi. Şi chiar dacă o să vină ani blestemaţi – şi vor veni -, şi pe pământ va rămâne un singur creştin, unul singur să rămână, ajunge acesta. Acest unul va învinge. Va învinge unul, nu vor învinge cei mulţi. Nu vor învinge antihriştii, nu vor învinge ateii, ci
va învinge Dumnezeul Sfântului Dimitrie.





„Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-ne”. Amin.”



(din Omilia la Praznuirea Sf.Dimitrie din Tessalonic)

A PLECAT SPRE VEŞNICIE NEVOITORUL IERARH AL FLORINEI,CEL MINUNAT LUCRATOR AL LUI HRISTOS,PRINTRE NOI TRAIND 104 ANI LUMINATI

 NEVOITORUL IERARH AL FLORINEI, PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS, A PLECAT SPRE VEŞNICIE AZI, SÂMBĂTĂ, 28.08.2010, ORELE 5.








„EXPRESUL” PE CARE L-A AŞTEPTAT ANI DE-A RÂNDUL BĂTRÂNUL ŞI NEVOITORUL IERARH, PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS, A VENIT ŞI L-A LUAT ASTĂZI, SÂMBĂTĂ, 28-8-2010, LA ORELE 5 IN IERUSALIMUL DE SUS
FIIND DUS IN VESNICA FERICIRE LA BISERICA TRIUMFATOARE SI VIATA
NEMURITOARE.SLAVA TATALUI SI FIULUI SI SFANTULUI DUH,PURUREA!

PARINTE DRAG SI IUBIT MARE MARTURISTOR AL LUI HRISTOS,ROAGA-TE PENTRU NOI, IMPARATULUI CERESC - DUMNEZEU, CA SA FIM INDREPTATI SI INTARITI IN LUPTA CU VICLENII VRAJMASI AI BISERICII LUI HRISTOS, ORTO-DOXA, AI NOSTRI ISPITITORI,SA FIM BIRUITORI SI BUNI MARTURISITORI TOTDEAUNA,PENTRU SFANTA TA VIETUIRE BINELUCRATOARE SI BINECUVANTATOARE,PARINTE AUGUSTINE, STALP DE REZISTENTA AL BISERICII NOASTRE,OCROTESTE-NE SI LUMINEAZA-NE CALEA CEA DREAPTA SI MANTUITOARE!

Credincioşii să nu se întristeze că Stareţul a plecat de lângă noi, pentru că Hristos este viu şi oamenii lui Dumnezeu nu mor niciodată. Bătrânul nevoitor şi ierarh va avea mai mare îndrăzneală la Dumnezeu din Biserica Triumfătoare şi se va afla lângă creştinii nevoitori şi luptători, va mijloci pentru ei şi se va lupta împreună cu ei. Într-o predică a sa spunea: „Eu voi pleca. Unde voi merge? Oriunde aş merge, dacă voi vedea că Ortodoxia este în primejdie, voi face revoluţie, voi trage alarma. Nu voi lăsa Biserica lui Hristos nici ateilor, nici masonilor, nici ecumeniştilor…”.
Ar fi bine ca unii episcopi ecumenişti să-l respecte pe stareţ şi să nu vină la praznic în Florina. Nevoitorul ierarh, bătrânul Augustin Kandiotis, nu şi-ar fi dorit la adormirea sa prezenţa arhiereilor ecumenişti, iubitori de hramuri şi de mese întinse.
Trupul respectabilului Stareţ şi Episcop de Florina, părintele Augustin Kandiotis, a fost adus de la spitalul din Florina la Sfânta Mănăstire de maici a Sfântului Augustin, episcopul Hypponei, unde s-a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În Sfânta Mănăstire a Sfântului Augustin, după retragerea sa, Gheronda venea la biserică în fiecare duminică, unde împărţea anaforă la toată biserica.


Respectabilul Mitropolit de Florina, părintele Augustin Kandiotis, întotdeauna a fost gata de plecarea sa din această viaţă. De multe ori, în predicile sale, dar şi în întâlnirile particulare spunea: „Aştept „expresul” ca să plec în cealaltă viaţă, dacă n-am să vă văd, la bună vedere în veşnicie”.



Aşadar, credincioşii să nu se întristeze, dar nici necredincioşii să nu se bucure, pentru că glasul Stareţului nu va tăcea. Există atât de mult material, prin care în orice clipă şi în orice luptă Stareţul poate să le stea împotrivă.


IN PACE SI LUMINA VESNICA SA TE ODIHNESTI OCROTITORULE AL BISERICII ORTODOXE SI AL BINECREDINCIOSILOR EI MARITORI!AMIN!

LOGODNA SI CASATORIA IN BISERICA LUI HRISTOS

Iubiţii mei, viaţa aceasta îşi are amărăciunile ei, dar îşi are şi bucuriile ei. Iar bucurii, bucurii lumeşti, din cele mari, sunt şi bucuriile nunţii. Poporul nostru, când urează tinerilor şi tinerelor „Stis hares sas” („Întru bucuria voastră”), înţelege nunta lor. Dar înainte de a se face nunta are loc logodna. Adică tânărul şi tânăra care se iubesc şi au hotărât să se căsătorească, vor ca în faţa altora, rude şi prieteni, să-şi facă cunoscută hotărârea lor, să-şi dea oficial promisiune de nuntă, şi să poarte inelele ca pe o siguranţă fermă că promisiunea dată va fi ţinută. Aceasta este logodna.






Tânăra, care a făcut logodna şi a purtat inelul, simte o bucurie şi aşteaptă, când va veni ziua în care va avea loc nunta ei. Şi există exemple emoţionante, în care fetiţe aşteptau şi cinci-zece ani pe logodnicul lor, care lipsea printre străini. Munţi şi mări nu sting dragostea. Logodna este pentru oamenii cinstiţi o garanţie, o chezăşie.

Şi dacă tot vorbim acum de logodnă, să spunem şi ceva, despre care adeseori scriem şi propovăduim, dar cu toate acestea există mulţi care nu vor să ne asculte. Există un rău obicei, în principal în zona noastră. Tinerii noştri nu aşteaptă să aibă loc nunta, ca Biserica să le binecuvinteze cununiile, ci imediat ce s-au logodit trăiesc ca şi cuplu căsătorit. Şi nu este un fenomen rar ca mireasa, când vine ziua nunţii, să fie însărcinată sau chiar să fi născut şi un copil. Dar ceea ce se întâmplă este împotriva legilor Bisericii. Este un păcat, curvie, ruşine, dezonoare. Şi cununiile nu se aşează bine pe capetele tânărului şi tinerei, care înainte de a avea loc Taina s-au rostogolit în păcat. Nuntă bisericească înseamnă ca mirele şi mireasa să meargă la biserică cu trupuri feciorelnice, cu inimi curate. Şi pe-o astfel de pereche, care păzeşte legea lui Dumnezeu, o binecuvintează Hristos şi trăieşte în unitate şi face copii fermecători şi-şi vede nepoţii şi strănepoţii. Să înţeleagă asta tinerii şi tinerele noastre, să înţeleagă asta şi părinţii, care, din nefericire, îi împing pe copii la relaţii păcătoase; nu există binecuvântare în casele în care au loc astfel de păcate!

Logodna creştină este ca un tânăr şi o tânără să învingă ispita trupului, să se înfrâneze şi să aştepte ziua nunţii.
Dar de ce vorbim despre logodne? Vorbim despre logodnă, iubiţii mei, pentru că şi Apostolul de astăzi vorbeşte despre logodnă. Dar care este logodna aceasta, despre care vorbeşte Apostolul Pavel? Nu este aceasta pe care o ştim toţi. Este o alta, o logodnă tainică, care este incomparabil mai mare decât orice altă logodnă. Oamenii, când aud că o fată săracă şi orfană s-a logodit cu un tânăr bogat, toţi o fericesc. Ce fetiţă fericită! – zic. Va lăsa acum coliba şi se va duce în palat şi va fi doamnă şi stăpână. Cine? Aceasta, care, goală şi desculţă, cerşea ca să trăiască. Această ţigancă va lua pe cel mai bun bărbat? – zic limbi invidioase.

Da, ţiganca va lua pe fiul de împărat! Vă vorbesc în pilde. Fata goală, desculţă, flămândă şi necurată este sufletul fiecărui om. Şi fiul de împărat, care s-a logodit cu această fată săracă, este Hristos. Da, Hristos! El este, cum cântă Biserica noastră, Mirele, Mirele cel frumos… Dar ce Mire! Mire ce străluceşte de frumuseţe. Mire plin de bogăţii, slavă şi putere. Mire ceresc. Ce bucurie pe sufletul pe care-l va iubi Hristos. Spunem că acest suflet se logodeşte cu Hristos. Vi se pare ciudat? Deschideţi Sinaxarele Sfinţilor şi veţi afla fete care L-au iubit pe Hristos, ca Sfânta Tecla, Sfânta Ecaterina, Sfânta Varvara şi atâtea altele, care au rămas fecioare până la sfârşit şi nu s-au căsătorit, nu pentru că au urât nunta, ci pentru că L-au iubit pe Hristos mai presus de toate şi au vrut să se afierosească slujirii Lui. De aceea, la propunerile de nuntă care li se făceau, spuneau: Noi ne-am logodit. Cu cine? – întrebau rudele lor cu nedumerire. Cu Hristos ne-am logodit – răspundeau acelea.

Dar poate că ne va întreba cineva: Vreţi ca fetele noastre să rămână necăsătorite? Nu, nu spunem aşa ceva. Câte fete vor să facă nuntă, să se căsătorească, să-şi ridice casă, să facă prunci, să trăiască împreună cu bărbatul lor o viaţă creştină şi să se ducă-n rai. Să nu se teamă deci părinţii că auzind fetele lor aceste cuvinte, se vor afierosi lui Hristos şi vor trăi până la sfârşit o viaţă feciorelnică. În vremurile în care trăim e mare lucru, dacă într-o mie de fete, există măcar una, care să gândească şi să simtă ca Sfânta Tecla.

Dar când Apostolul Pavel vorbeşte despre logodnele duhovniceşti, nu are în vedere doar fete care nu se căsătoresc şi se afierosesc lui Hristos. Are în vedere pe fiecare om, fiecare suflet care crede în Hristos. Există un om care crede în Hristos? Fie căsătorit, fie necăsătorit, fie bărbat, fie femeie, fie sărac, fie bogat, fie alb, fie negru, fie roşu, fie galben, fie de orice culoare ar fi, oricât de păcătos ar fi, dacă crede în inima lui şi se va pocăi sincer şi se va boteza, acest suflet se leagă cu Hristos, se logodeşte cu Hristos.





Aşadar, logodnele despre care vorbeşte Pavel sunt legătura strânsă care îl leagă pe om de Hristos. Este credinţa. Este Sfântul Botez. Este, în general, harul care provine din toate Tainele Bisericii. Omul, care trăieşte şi respiră atmosfera credinţei şi a Tainelor lui Dumnezeu, simte o siguranţă că aparţine lui Hristos, că Hristos îl iubeşte şi nu-l va părăsi. Hristos rămâne credincios în iubirea Lui. Tot ce a promis îi va da sufletului care L-a iubit. De aceea, şi acest suflet se bucură şi se veseleşte.



Dar bucuria şi veselia duhovnicească pe care o simte credinciosul aici în lume este mică şi infimă. Este pregustarea acelei mari bucurii, de care se vor desfăta credincioşii în viaţa cealaltă. Acolo, în cealaltă fericită viaţă, va avea loc nunta, nunta lui Hristos cu sufletele care L-au iubit şi L-au adorat mai presus de toate persoanele şi lucrurile. Şi această nuntă va fi de neînchipuit în măreţie, în grandoare. Va fi o nuntă nu trupească, ci duhovnicească, adică Hristos se va uni cu credincioşii din toate veacurile şi nimeni nu va mai putea să despartă aceste suflete de Hristos. Şi această unire se numeşte nunta lui Hristos cu Biserica Lui. Aici, credincioşii au doar logodna. Acolo, da acolo, va avea loc nunta.
Creştinii mei! Acestea nu sunt minciuni, nu sunt vise şi basme, cum zic necredincioşii şi ateii. Sunt lucruri sfinte şi sigure. Vă întreb: V-aţi făcut logodnele? Adică, aţi crezut în Hristos? Dacă da, atunci şi pentru voi este valabil ceea ce zice astăzi Pavel: „…Care v-a şi pecetluit pe voi şi v-a dat logodna Duhului în inimile noastre” (II Corinteni 1, 22).



(traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară “Sfinţii Trei Noi Ierarhi” din cartea „Apostolos”, Atena, 2001)

TAINA CASATORIEI - LEGAMANT IN HRISTOS

“În latină, cuvântul „taină” a fost tradus cu „sacramentum“, care înseamnă jurământ. Şi căsătoria este un jurământ, o făgăduinţă, o împreunare, un legământ, aşa cum am mai zis. Este o legătură netrecătoare cu Hristos. „Sunt căsătorit“, aşadar, înseamnă că mi-am robit inima lui Hristos. Dacă vreţi, vă puteţi căsători. Dacă vreţi, nu vă căsătoriţi. Dar dacă vă căsătoriţi, acesta este înţelesul căsătoriei în Biserica Ortodoxă, cea care v-a adus întru fiinţă. „Sunt căsătorit” înseamnă: sunt robul lui Hristos.” ”




(Din: Biserica în rugăciune – Tainica liturghie a inimii, de Arhimandritul Emilian Simonopetritul, Sfânta Mănăstire a Buneivestiri – Ormilia, Grecia, 2005) – Sursa: http://www.razbointrucuvant.ro/

joi, 26 august 2010

MANASTIREA SF.EFREM CEL NOU - GRECIA(II)







Sf. Efrem cel nou, grabnic ajutator intru toate nevoile si mare facator de minuni.


O manastire de piatra in stil grecesc. Intr-un mic paraclis lateral se gaseste o parte din copacul care a constituit locul pe care s-a jertfit acest mare Sfant. A rabdat indelung torturi de la cei necredinciosi pana si-a dat sufletul in mana lui Dumnezeu.


Manastirea Sfantul Efrem cel Nou, in vechime cunoscuta drept Manastirea Buna Vestire, este una dintre cele mai vizitate manastiri din Grecia. Manastirea se afla in regiunea Atica, in localitatea Nea Makri, in partea nord-estica a peninsulei, la o distanta de numai 30 de kilometri in nordul Atenei, ea fiind deschisa zilnic, intre orele 08.00-12.00 si 17.0019.00.


Manastirea Sfantului Efrem, una dintre cele mai vechi manastiri din Atica, este totodata si cea mai mare manastire de pe Muntele Amomon. In vechime, manastirea era populata de o multime de calugari, multi dintre ei fiind martirizati de catre paganii otomani, in vremea in care acestia se straduiau sa ocupe Grecia.



Sfantul Efrem cel Nou, ale carui Sfinte Moaste se afla in biserica manastirii, este considerat ocrotitorul celor dependenti de droguri, al celor cuprinsi de depresie si al celor deznadajduiti.



Manastirea Sfantul Efrem cel Nou din Nea Makri - scurt istoric



Manastirea Buna Vestire este zidita zidita pe locul numit "Colina Neprihanitilor", in nordul Atenei. In vremea zidirii manastirii, peninsula greceasca Atica nu era inca sub ocupatie otomana. In anul 1416, otomanii cei pagani ocupa si peninsula Atica, unde se afla manastirea. In anul 1424, atancand manastirea, paganii ii omoara pe toti calugarii pe care ii gasesc in ea, afara de Sfantul Efrem cel Nou, care nu se afla in manastire in acel ceas, ci intr-o pestera de langa manastire, in care obisnuia sa se nevoiasca. Manastirea a fost aproape distrusa, fiind pangarita si jefuita, iar calugarii decapitati. Peste inca un an, paganii otomani vor ataca din nou manastirea, distrugand-o.



In anul 1945, maica Macaria a ajuns pe locul ruinatei manastiri inchinate Bunei Vestiri a Maicii Domnului. Cu ajutorul lui Dumnezeu, maica a zidit aici o chilie, incepand mai apoi sa curete molozul si sa scoata la lumina ce a mai ramas in picioare din vechea manastire. De fiecare data cand maica mergea printre mormanele de pietre, se gandea in sine la faptul ca o multime de calugari cu viata sfanta au primit cununa muceniciei in acest loc.


Vreme indelungata, maica s-a rugat lui Dumnezeu sa o invredniceasca de a-i descoperi macar unul dintre multimea sfintilor martirizati in acel loc. In chip minunat, maicii i s-a descoperit sa sape intr-un anumit loc din zona. Chemand pe unul dintre muncitorii ce munceau la manastire, maica i-a aratat locul cu pricina si l-a rugat sa sape acolo. Nevrand, muncitorul a plecat la treaba lui. Maica s-a ruga insa lui Dumnezeu sa nu ii ajute aceluia. Incercand sa munceasca cele spre care plecase, muncitorul nu izbuti nimic, toate mergandu-i pe dos. Aducandu-si aminte de maica stareta, el veni si facu ascultare.



Muncitorul incepu sa sape, oarecum mahnit de aceasta cerere lipsita de rost. Sapand grabit si fara de grija, maica l-a rugat sa sape mai lin, spre a nu stica Moastele pe care le va gasi. Luata in ras, muncitorul a continuat pana ce dade de Capul unui sfant, minunat mirositor. Inmarmurit, muncitorul a cazut la pamant.


Plecand muncitorul, maica a ingenuncheat si a sarutat cu mare evlavie sfintele Moaste. Sapand cu mainile sale, ea a dat
peste manecile rasei sfantului, pastrata neputrezita, precum si peste corpul intreg al unui sfant mucenic.


Savarsind in acel loc slujba Vecerniei, maica auzi in spatele ei pasii unui barbat ce pasea sigur pe el. Dintr-o data, auzi zicandu-i-se: "Cat timp vrei sa ma mai lasi aici?" In acea clipa, ea vazu inaintea ei un calugar inalt, cu barba pana la piept. Maica i-a raspuns, zicand: "Iarta-ma, dar maine, cum se lumineaza de ziua, voi avea grija de tine." Atunci, sfantul s-a facut nevazut.


A doua zi, maica Macaria a curatat Sfintele Moaste si le-a asezat in Altarul bisericii manastirii, inaintea lor aprinzand o candela. In aceeasi noapte, Sfantul Efrem cel Nou i-a aparut maicii, in vis, spunandu-i numele sau, cat si cele despre viata lui. Mai apoi, maica le va aseza inaintea sfintei lui icoane, spre inchinare si mangaiere celor ce vin si cad cu credinta inaintea lor.


Mai multe amanunte despre Sfantul calugar Efrem avea sa afle o femeie angajata la fundatia manastirii. Acesteia, sfantul i s-a aratat in vremea rugaciunii, zicandu-i: "Sunt marele mucenic Efrem. M-am nascut la 14 septembrie, ziua Sfintei Cruci si tot la 14 septembrie de Sfanta Cruce a inceput mucenicia mea, pe cand aveam patruzeci si doi de ani. Sa ii spui Macariei sa-mi ridice un mic paraclis in cotitura drumului. Acolo obisnuiam sa stau sa ma odihnesc. Mormantul mi-a fost o pestera. Barbarii si mort ma torturau."




In data de 29 aprilie 1966, sfantul i s-a aratat unei alte maicute, careia i-a descoperit cele legate de moartea lui martirica. Moastele Sfantului Efrem cel Nou se afla in biserica centrala a manastirii, ele savarsind nenumarate minuni. Maica Macaria a adormit in Domnul la data de 23 aprilie 1999.



Manastirea este zidita din piatra, in stil grecesc. Intr-un mic paraclis lateral se gaseste o parte din copacul in care a fost
martirizat Sfantul Efrem cel Nou. In biserica, in parte stanga, se afla o capela unde o candela sta de veghe la mormantul Sfantului Efrem. In partea dreapta, se afla Moastele intregi ale sfantului. Manastirea Buna Vestire este cunoscuta astazi drept Manastirea Sfantul Efrem cel Nou.


Ai stralucit ca soarele pe Colina Neprihanitilor si ai urcat la Domnul pe calea martiriului, dandu-ti sufletul sub loviturile necredinciosilor, Sfinte Parinte Efrem, Mare Mucenic al lui Hristos. Pentru aceasta, ai facut ca dumnezeiescul har sa se reverse neincetat spre cei ce cu evlavie iti striga tie: slava Celui Ce ti-a daruit putere, slava Celui Ce ti-a daruit harul tamaduirilor, slava Celui Care da tuturor tamaduiri prin tine.



Noi minuni ale Sfantului Efrem - Minuni cu copii nascuti si nenascuti







Vremurile pe care le trăim sunt din ce în ce mai apăsătoare. Creştinul se simte sufocat de faptul că diavolul găseşte noi şi noi metode de a-şi face „reclamă” într-o lume a apostaziei şi desfrâului. Totuşi, cuvântul că „unde s-a înmulţit păcatul, a prisosit harul” (Rom. 5, 21) se adevereşte în zilele noastre, când Dumnezeu lucrează prin sfinţii Săi minuni fără de număr. Sfântul Efrem, marele mucenic de la Nea Macri, a făcut atât de multe minuni încât poate doar despre Sfântul Nectarie din Eghina, despre Sfântul Ioan Rusul, despre Sfântul Ioan Maximovici şi despre Sfinţii Rafail, Nicolae şi Irina s-a scris la fel de mult…
În România, Sfântul Efrem este, cel puţin deocamdată, destul de puţin cunoscut. Nu mulţi dintre pelerinii care merg în Evvia sau în Eghina se abat şi pe la Nea Macri înainte de a intra în Atena.
Minunile din această carte (făcute cu copii bolnavi, cu părinţi care nu puteau avea copii, cu copii aflaţi în primejdie de moarte, cu copii care erau în primejdia de a nu ajunge să vadă lumina zilei) ne arată că Sfântul Efrem este un mare ocrotitor al familiilor, un mare ocrotitor al copiilor. Fie ca Sfântul Efrem - acest vrednic urmaş al Sfântului Stelian în grija arătată copiilor, să îi ajute în chip minunat pe toţi cei care vor citi despre minunile sale. Să îi ajute aşa cum i-a ajutat şi pe cei care au mărturisit cu multă bucurie minunile la care au fost martori…




Efrem - Noul Mucenic
(5 mai)
Sfantul Efrem cel Nou, numit Mare Mucenic si Tamaduitor, s-a nascut in data de 14 septembrie 1384, in ziua praznuirii Sfintei Cruci. La varsta de numai 14 ani, el va intra ca monah in Manastirea Buna Vestire, manastire zidita pe locul numit "Colina Neprihanitilor", undeva in Atica, Grecia. Sfantul Efrem cel Nou a adormit in Domnul in ziua de 5 mai 1426, intr-o zi de joi, in jurul orei 09.00, dupa neinchipuite torturi, in varsta fiind de numai 42 de ani. Sfintele lui Moaste au fost descoperite in data de 3 ianuarie 1950.

Mergand inspre Insula Evia, drumul trece prin Nea Makri, prin regiunea Atica, pe langa locul numit "Colina Neprihanitilor, unde se afla Manastirea Buna Vestire. Aici se afla Moastele intregi si frumos mirositoare ale Sfantului Efrem cel Nou, Mucenicul si Tamaduitorul, mare factor de minuni si grabnic ajutator intru nevoi.

Viata Sfantului Mucenic Efrem cel Nou:

Sfantul Efrem cel Nou, numit Mare Mucenic si Tamaduitor, s-a nascut in data de 14 septembrie 1384, in ziua praznuirii Inaltarii Sfintei Cruci, in orasul Trikala, in Grecia. In urma Botezului, copilul a primit numele de Constantin. Ramanand orfan inca de mic, sfantul a fost neincetat mangaiat de harul lui Dumnezeu. Tatal sau, trecand la cele vesnice, sfantul a ramas in grija mamei sale, dimpreuna cu alti sase frati.



El pleaca de acasa spre a nu fi inrolat cu forta in armata otomana care, din anul 1393, stapanea aceasta regiune. La varsta de numai 14 ani, el va intra ca monah in Manastirea Buna Vestire, manastire zidita pe locul numit "Colina Neprihanitilor", undeva in Atica, Grecia. Pe atunci, peninsula greceasca Atica nu era inca sub ocupatie otomana.

In manastirea de pe Muntele Amoman, langa Nea Makri, vreme de mai bine de 27 de ani, Sfantul Efrem cel Nou va lua urma lui Hristos intru toate, atat in vietuire curata, cat si in patimire infricosatoare. Dupa oarecare vreme, sfantul este hirotonit preot (ieromonah).



In anul 1416, otomanii cei pagani ocupa si peninsula Atica, unde se afla manastirea sfantului. In anul 1424, atancand manastirea, paganii ii omoara pe toti calugarii pe care ii gasesc in ea, afara de Sfantul Efrem cel Nou, care nu se afla in manastire in acel ceas, ci intr-o pestera de langa manastire, in care obisnuia sa se nevoiasca. Manastirea a fost aproape distrusa, fiind pangarita si jefuita, iar calugarii decapitati.


Peste inca un an, paganii otomani vor ataca din nou manastirea, cu aceasta ocazie prinzandu-l si pe Sfantul Efrem. In ziua de 14 septembrie 1425, data in care sfantul implinea 41 de ani, el a fost luat rob de catre turcii cei pagani. Inaltarea Sfintei Cruci, a carei sarbatoare se praznuia in acea zi, a coincis cu urcarea Sfantului Efrem cel Nou pe crucea patimirilor. Vreme de opt luni si jumatate, turcii pagani il vor supune pe sfant la chinuri groaznice, chiar in curtea manastirii sale.


Supusii diavolului, vazand ca Sfantul Efrem a ramas calm, netulburat si luminos, au inceput a-l tortura intr-un chip crunt. Sfantul a patimit graznic, salbaticia paginilor turci fiind de neimaginat. El a fost pironit cu cuie de un copat (dud) ce inca mai exista in acel loc, spanzurat fiind cu capul in jos, iar mai apoi strapuns cu multime de cuie lungi, de fier, in vreme ce in pantece i s-a infipt un lemn aprins, care ii ardea interiorul.
Martiriul Sfantului Efrem cel Nou:
Sfantul Efrem cel Nou a adormit in Domnul in ziua de 5 mai 1426, intr-o zi de joi, in jurul orei 09.00, in varsta fiind de numai 42 de ani. Bataia si tortura zilnica nu l-au facut pe Sfantul Efrem sa renunte la Hristos si sa devina musulman. Sfintele lui Moaste au fost descoperite in data de 3 ianuarie 1950.


Descoperirea Moastelor Sfantului Efrem cel Nou - 3 ianuarie 1950


Atat viata, cat si faptele si martiriul sfantului, dimpreuna cu Sfintele lui Moate, au ramas tainuite vreme de mai bine de cinci sute de ani. Din randuiala lui Dumnezeu insa, Sfantul Efrem cel Nou va fi descoperit in ziua de 3 ianuarie 1950.

In acea vreme s-a ridicat o manastire de maici pe locul celei vechi, in care a vietuit o vreme Sfantul Efrem cel Nou. Stareta de atunci, maica Macaria, adormita in Domnul la data de 23 aprilie 1999, se plimba printre ruinele manastirii celei vechi, primind gandul despre multimea Sfintelor Moaste ce au hranit acel pamant sfant.


Vreme indelungata, maica s-a rugat lui Dumnezeu sa o invredniceasca de a-i descoperi macar unul dintre multimea sfintilor martirizati in acel loc. In chip minunat, maicii i s-a descoperit sa sape intr-un anumit loc din zona. Chemand pe unul dintre muncitorii ce munceau la manastire, maica i-a aratat locul cu pricina si l-a rugat sa sape acolo. Nevrand, muncitorul a plecat la treaba lui. Maica s-a ruga insa lui Dumnezeu sa nu ii ajute aceluia. Incercand sa munceasca cele spre care plecase, muncitorul nu izbuti nimic, toate mergandu-i pe dos. Aducandu-si aminte de maica stareta, el veni si facu ascultare.
Muncitorul incepu sa sape, oarecum mahnit de aceasta cerere lipsita de rost. Sapand grabit si fara de grija, maica l-a rugat sa sape mai lin, spre a nu stica Moastele pe care le va gasi. Luata in ras, muncitorul a continuat pana ce dade de Capul unui sfant, minunat mirositor. Inmarmurit, muncitorul a cazut la pamant.
Plecand muncitorul, maica a ingenuncheat si a sarutat cu mare evlavie sfintele Moaste. Sapand cu mainile sale, ea a dat peste manecile rasei sfantului, pastrata neputrezita, precum si peste corpul intreg al unui sfant mucenic.

Savarsind in acel loc slujba Vecerniei, maica auzi in spatele ei pasii unui barbat ce pasea sigur pe el. Dintr-o data, auzi zicandu-i-se: "Cat timp vrei sa ma mai lasi aici?" In acea clipa, ea vazu inaintea ei un calugar inalt, cu barba pana la piept. Maica i-a raspuns, zicand: "Iarta-ma, dar maine, cum se lumineaza de ziua, voi avea grija de tine." Atunci, sfantul s-a facut nevazut.
A doua zi, maica Macaria a curatat Sfintele Moaste si le-a asezat in Altarul bisericii manastirii, inaintea lor aprinzand o candela. In aceeasi noapte, Sfantul Efrem cel Nou i-a aparut maicii, in vis, spunandu-i numele sau, cat si cele despre viata lui. Mai apoi, maica le va aseza inaintea sfintei lui icoane, spre inchinare si mangaiere celor ce vin si cad cu credinta inaintea lor.


Mai multe amanunte despre Sfantul calugar Efrem avea sa afle o femeie angajata la fundatia manastirii. Acesteia, sfantul i s-a aratat in vremea rugaciunii, zicandu-i: "Sunt marele mucenic Efrem. M-am nascut la 14 septembrie, ziua Sfintei Cruci si tot la 14 septembrie de Sfanta Cruce a inceput mucenicia mea, pe cand aveam patruzeci si doi de ani. Sa ii spui Macariei sa-mi ridice un mic paraclis in cotitura drumului. Acolo obisnuiam sa stau sa ma odihnesc. Mormantul mi-a fost o pestera. Barbarii si mort ma torturau."


In data de 29 aprilie 1966, sfantul i s-a aratat unei alte maicute, careia i-a descoperit cele legate de moartea lui martirica. Moastele Sfantului Efrem cel Nou se afla in biserica centrala a manastirii, ele savarsind nenumarate minuni.

Sursa: CrestinOrtodox.ro





Sfantul Efrem cel Nou, numit Mare Mucenic si Tamaduitor, s-a nascut in data de 14 septembrie 1384, in ziua praznuirii Sfintei Cruci. La varsta de numai 14 ani, el va intra ca monah in Manastirea Buna Vestire, manastire zidita pe locul numit "Colina Neprihanitilor", undeva in Atica, Grecia. Sfantul Efrem cel Nou a adormit in Domnul in ziua de 5 mai 1426, intr-o zi de joi, in jurul orei 09.00, dupa neinchipuite torturi, in varsta fiind de numai 42 de ani. Sfintele lui Moaste au fost descoperite in data de 3 ianuarie 1950.







Mergand inspre Insula Evia, drumul trece prin Nea Makri, prin regiunea Atica, pe langa locul numit "Colina Neprihanitilor, unde se afla Manastirea Buna Vestire. Aici se afla Moastele intregi si frumos mirositoare ale Sfantului Efrem cel Nou, Mucenicul si Tamaduitorul, mare factor de minuni si grabnic ajutator intru nevoi.


Viata Sfantului Mucenic Efrem cel Nou
Sfantul Efrem cel Nou, numit Mare Mucenic si Tamaduitor, s-a nascut in data de 14 septembrie 1384, in ziua praznuirii Inaltarii Sfintei Cruci, in orasul Trikala, in Grecia. In urma Botezului, copilul a primit numele de Constantin. Ramanand orfan inca de mic, sfantul a fost neincetat mangaiat de harul lui Dumnezeu. Tatal sau, trecand la cele vesnice, sfantul a ramas in grija mamei sale, dimpreuna cu alti sase frati.






El pleaca de acasa spre a nu fi inrolat cu forta in armata otomana care, din anul 1393, stapanea aceasta regiune. La varsta de numai 14 ani, el va intra ca monah in Manastirea Buna Vestire, manastire zidita pe locul numit "Colina Neprihanitilor", undeva in Atica, Grecia. Pe atunci, peninsula greceasca Atica nu era inca sub ocupatie otomana.



In manastirea de pe Muntele Amoman, langa Nea Makri, vreme de mai bine de 27 de ani, Sfantul Efrem cel Nou va lua urma lui Hristos intru toate, atat in vietuire curata, cat si in patimire infricosatoare. Dupa oarecare vreme, sfantul este hirotonit preot (ieromonah).


In anul 1416, otomanii cei pagani ocupa si peninsula Atica, unde se afla manastirea sfantului. In anul 1424, atancand manastirea, paganii ii omoara pe toti calugarii pe care ii gasesc in ea, afara de Sfantul Efrem cel Nou, care nu se afla in manastire in acel ceas, ci intr-o pestera de langa manastire, in care obisnuia sa se nevoiasca. Manastirea a fost aproape distrusa, fiind pangarita si jefuita, iar calugarii decapitati.

Peste inca un an, paganii otomani vor ataca din nou manastirea, cu aceasta ocazie prinzandu-l si pe Sfantul Efrem. In ziua de 14 septembrie 1425, data in care sfantul implinea 41 de ani, el a fost luat rob de catre turcii cei pagani. Inaltarea Sfintei Cruci, a carei sarbatoare se praznuia in acea zi, a coincis cu urcarea Sfantului Efrem cel Nou pe crucea patimirilor. Vreme de opt luni si jumatate, turcii pagani il vor supune pe sfant la chinuri groaznice, chiar in curtea manastirii sale.


Supusii diavolului, vazand ca Sfantul Efrem a ramas calm, netulburat si luminos, au inceput a-l tortura intr-un chip crunt. Sfantul a patimit graznic, salbaticia paginilor turci fiind de neimaginat. El a fost pironit cu cuie de un copat (dud) ce inca mai exista in acel loc, spanzurat fiind cu capul in jos, iar mai apoi strapuns cu multime de cuie lungi, de fier, in vreme ce in pantece i s-a infipt un lemn aprins, care ii ardea interiorul.
Martiriul Sfantului Efrem cel Nou:
Sfantul Efrem cel Nou a adormit in Domnul in ziua de 5 mai 1426, intr-o zi de joi, in jurul orei 09.00, in varsta fiind de numai 42 de ani. Bataia si tortura zilnica nu l-au facut pe Sfantul Efrem sa renunte la Hristos si sa devina musulman. Sfintele lui Moaste au fost descoperite in data de 3 ianuarie 1950.
Descoperirea Moastelor Sfantului Efrem cel Nou - 3 ianuarie 1950


Atat viata, cat si faptele si martiriul sfantului, dimpreuna cu Sfintele lui Moate, au ramas tainuite vreme de mai bine de cinci sute de ani. Din randuiala lui Dumnezeu insa, Sfantul Efrem cel Nou va fi descoperit in ziua de 3 ianuarie 1950.
In acea vreme s-a ridicat o manastire de maici pe locul celei vechi, in care a vietuit o vreme Sfantul Efrem cel Nou. Stareta de atunci, maica Macaria, adormita in Domnul la data de 23 aprilie 1999, se plimba printre ruinele manastirii celei vechi, primind gandul despre multimea Sfintelor Moaste ce au hranit acel pamant sfant.
Vreme indelungata, maica s-a rugat lui Dumnezeu sa o invredniceasca de a-i descoperi macar unul dintre multimea sfintilor martirizati in acel loc. In chip minunat, maicii i s-a descoperit sa sape intr-un anumit loc din zona. Chemand pe unul dintre muncitorii ce munceau la manastire, maica i-a aratat locul cu pricina si l-a rugat sa sape acolo. Nevrand, muncitorul a plecat la treaba lui. Maica s-a ruga insa lui Dumnezeu sa nu ii ajute aceluia. Incercand sa munceasca cele spre care plecase, muncitorul nu izbuti nimic, toate mergandu-i pe dos. Aducandu-si aminte de maica stareta, el veni si facu ascultare.


Muncitorul incepu sa sape, oarecum mahnit de aceasta cerere lipsita de rost. Sapand grabit si fara de grija, maica l-a rugat sa sape mai lin, spre a nu stica Moastele pe care le va gasi. Luata in ras, muncitorul a continuat pana ce dade de Capul unui sfant, minunat mirositor. Inmarmurit, muncitorul a cazut la pamant.
Plecand muncitorul, maica a ingenuncheat si a sarutat cu mare evlavie sfintele Moaste. Sapand cu mainile sale, ea a dat peste manecile rasei sfantului, pastrata neputrezita, precum si peste corpul intreg al unui sfant mucenic.


Savarsind in acel loc slujba Vecerniei, maica auzi in spatele ei pasii unui barbat ce pasea sigur pe el. Dintr-o data, auzi zicandu-i-se: "Cat timp vrei sa ma mai lasi aici?" In acea clipa, ea vazu inaintea ei un calugar inalt, cu barba pana la piept. Maica i-a raspuns, zicand: "Iarta-ma, dar maine, cum se lumineaza de ziua, voi avea grija de tine." Atunci, sfantul s-a facut nevazut.
A doua zi, maica Macaria a curatat Sfintele Moaste si le-a asezat in Altarul bisericii manastirii, inaintea lor aprinzand o candela. In aceeasi noapte, Sfantul Efrem cel Nou i-a aparut maicii, in vis, spunandu-i numele sau, cat si cele despre viata lui. Mai apoi, maica le va aseza inaintea sfintei lui icoane, spre inchinare si mangaiere celor ce vin si cad cu credinta inaintea lor.

Mai multe amanunte despre Sfantul calugar Efrem avea sa afle o femeie angajata la fundatia manastirii. Acesteia, sfantul i s-a aratat in vremea rugaciunii, zicandu-i: "Sunt marele mucenic Efrem. M-am nascut la 14 septembrie, ziua Sfintei Cruci si tot la 14 septembrie de Sfanta Cruce a inceput mucenicia mea, pe cand aveam patruzeci si doi de ani. Sa ii spui Macariei sa-mi ridice un mic paraclis in cotitura drumului. Acolo obisnuiam sa stau sa ma odihnesc. Mormantul mi-a fost o pestera. Barbarii si mort ma torturau."


In data de 29 aprilie 1966, sfantul i s-a aratat unei alte maicute, careia i-a descoperit cele legate de moartea lui martirica. Moastele Sfantului Efrem cel Nou se afla in biserica centrala a manastirii, ele savarsind nenumarate minuni.


Sursa: CrestinOrtodox.ro


Acatistul Sfantului Efrem cel Nou:

Pe Colina Neprihanitilor te-ai intarit vietuind intru nevointa, Parinte de Dumnezeu inteleptite, si de acolo ai purces pe calea muceniciei. Pentru aceasta, Cel Care daruieste lumii viata cu indoita cununa te-a incununat, Mare Mucenice Efrem, si te-a daruit noua ca in tot locul sa te avem ajutator si sa te rugam cu staruinta: miluieste-i pe cei ce te cinstesc pe tine.

Efrem - Sfant Nou Mucenic si Tamaduitor !

(5 mai, moartea muceniceasca)

(3 ianuarie, aflarea cinstitelor sale Moaste)


Sfantul Efrem cel Nou este cinstit ca un mare Tamaduitor, fiind cunoscut drept ocrotitor al celor dependenti de droguri, al celor cuprinsi de depresie si al celor deznadajduiti.


Troparul Sfantului Efrem cel Nou:

Ai stralucit ca soarele pe Colina Neprihanitilor si ai urcat la Domnul pe calea martiriului, dandu-ti sufletul sub loviturile necredinciosilor, Sfinte Parinte Efrem, Mare Mucenic al lui Hristos. Pentru aceasta, ai facut ca dumnezeiescul har sa se reverse neincetat spre cei ce cu evlavie iti striga tie: slava Celui Ce ti-a daruit putere, slava Celui Ce ti-a daruit harul tamaduirilor, slava Celui Care da tuturor tamaduiri prin tine.


Condacul Sfantului Efrem cel Nou:

Pe Colina Neprihanitilor te-ai intarit vietuind intru nevointa, Parinte de Dumnezeu inteleptite, si de acolo ai purces pe calea muceniciei. Pentru aceasta, Cel Care daruieste lumii viata cu indoita cununa te-a incununat, Mare Mucenice Efrem, si te-a daruit noua ca in tot locul sa te avem ajutator si sa te rugam cu staruinta: miluieste-i pe cei ce te cinstesc pe tine.


Condacul 1


Stralucitu-ne-ai tuturor, ca o noua stea, cand s-au descoperit sfintele tale moaste, Parinte, iar cu stralucirea minunilor tale luminezi intreaga lume. Prin mila si smerenia ta, plineste cererile celor care se apropie cu credinta si care iti striga tie: Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!
Icosul 1
Ca un Inger nemaivazut ai fost trimis din Cer si ne-ai aratat noua harul Preasfantului Duh, cu care ii mangai pe toti credinciosii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, "Preafericit” te numim si iti strigam tie:

Bucura-te, caci odinioara lupta cea buna ai purtat;
Efrem - Sfant Nou Mucenic si Tamaduitor !

Bucura-te, caci acum tu stralucesti prealuminat,
Bucura-te, cela ce ne daruiesti noua veselie;

Bucura-te, caci pricinuiesti in Ceruri bucurie.

Bucura-te, stea cu totul noua a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu;

Bucura-te, sabie cu doua taisuri impotriva nebuniei celui rau.

Bucura-te, caci tuturor te-ai facut pilda de sfanta nevointa;

Bucura-te, caci in ale tale lupte ai dobandit cununi de biruinta.

Bucura-te, intarirea cea noua a credintei;

Bucura-te, rana si surparea necredintei.

Bucura-te, ca esti putere daruita celor credinciosi;
Bucura-te, ca preschimbi inimile celor necredinciosi.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!
Condacul al 2-lea

Viata ta sfanta si sfarsitul preafericit au fost nestiute de oameni, dar prin descoperirea sfintelor tale moaste, Preafericite Efrem, te-ai facut cunoscut pana la marginile pamantului, indemnandu-I pe toti sa laude dumnezeiasca Iconomie si sa cante Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icosul al 2-lea

Dobandind noi cunostinta dumnezeiasca a vietii tale intru Domnul, prin aratarea sfintelor tale oseminte, laudam pe Cel Care te-a proslavit prin multime mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele tu daruiesti mangaiere celor care iti canta cu umilinta:

Bucura-te, ca lui Hristos-Dumnezeu ii esti slujitor;

Bucura-te, ca al luminii nematerialnice esti vazator.

Bucura-te, urmator plin de sarg al nevointei pustnicesti;

Bucura-te, fierbinte ravnitor al luptelor mucenicesti.

Bucura-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiasca insuflare;

Bucura-te, floare sfanta raspandind tainica inmiresmare.

Bucura-te, intelepte care ai lepadat desertaciunea cea lumeasca;

Bucura-te, caci in chip tainic ai vazut lumea cea Cereasca.

Bucura-te, caci multime de inviforari ai potolit;

Bucura-te, ca dorirea cea buna a duhului ti-ai hranit.

Bucura-te, ca prin dragostea ta sfanta pavaza ne esti;

Bucura-te, ca inselaciunile diavolesti tu le starpesti.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!


Condacul al 3-lea
Prin sfintele tale aratari, ai descoperit celor ce te-au vazut, o Sfinte Efrem, Mucenice al Domnului, slava cea ascunsa pe care ai dobandit-o de la Dumnezeu. Iar prin multimea minunilor umpli de nadejde pe toti cei ce striga Domnului cu credinta: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Ai stralucit odinioara pe Colina Neprihanitilor, aratandu-te placut lui Hristos prin sfanta vietuire, iar acum, Sfinte, sfintesti cu sfintele tale moaste manastirea ta, care se veseleste duhovniceste si iti striga:


Bucura-te, luminator preastralucit al isihiei;

Bucura-te, chip al cumpatarii si trezviei.

Bucura-te, caci veselesti mintile cele credincioase;

Bucura-te, ca amesteci cugetele inimilor necredincioase.

Bucura-te, ca vesmintele sufletului tau sunt cu sange impurpurate;

Bucura-te, caci cu pecetea muceniceasca faptele ti-s incrustate.

Bucura-te, caci caznele paganilor le-ai indurat cu rabdare;

Bucura-te, ca ai ravnit sa dobandesti cununile nepieritoare.

Bucura-te, far straluminat ce ne scoti la neclatit liman;

Bucura-te, cela ce indepartezi sagetarile celui viclean.

Bucura-te, ca manastirii tale ii esti bucurie roditoare;

Bucura-te, cupa vesnic primitoare a Intreitului Soare.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 4-lea


Risipind tulburarea si aducand incredintare, te-ai aratat cinstitei egumene si i-ai descoperit in chip limpede ca sfintele oseminte pe care le gasise erau ale tale. Iar ea, vazandu-te, s-a umplut de dumnezeiasca insuflare si a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea


Egumena, careia i te-ai aratat, o, intru tot Fericite, ti-a auzit glasul si te-a vazut ca ii vorbeai, iar tu i-ai descoperit numele si chipul mortii tale. Pentru aceasta, iti canta unele ca acestea:


Bucura-te, Mare Mucenic din ceata calugarilor,

Bucura-te, cel proslavit intru soborul Sfintilor,

Bucura-te, caci ai vietuit in chipul ingeresc,

Bucura-te, ca te-ai invrednicit de rodul cel ceresc,
Bucura-te, cununa aurita a sfintei tale manastiri,

Bucura-te, pom pururea nevestejit, plin de sfintele rodiri,

Bucura-te, ca pe Colina Neprihanitilor ai vietuit intru nevointa,

Bucura-te, ca dragostea de Dumnezeu ti-a fost arma si iscusinta,

Bucura-te, ca ai sfaramat puterea celui pizmas si dusmanos,

Bucura-te, ca te-ai impodobit cu frumusetea Domnului Hristos,

Bucura-te, caci sufletele intinate de pacat le curatesti,

Bucura-te, caci multimea credinciosilor o veselesti.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 5-lea

Prin uimitoare minuni si prin multimea aratarilor tale, tu descoperi tuturor, in vis ori in stare de trezie, slava pe care ai dobandit-o de la Dumnezeu, Sfinte Parinte Efrem! Pentru aceasta,privind cu bucurie catre slava ta, strigam Celui Care te-a invesmantat in lumina: Aliluia!

Icosul al 5-lea


Racla cu sfintele tale moaste revarsa tamaduiri, bucurie si sanatate celor care vin sa se inchine in sfanta manastirea ta si-ti cer staruitor ajutorul, Sfinte Parinte Efrem. De aceea, coplesiti fiind de darurile tale care se revarsa atat de bogat, strigam catre tine cu credinta:

Bucura-te, cela care ne esti izvor de tamaduire,

Bucura-te, ca suferinzilor le esti neincetata izbavire,

Bucura-te, ca te arati celor ce dorm, dar si celor ce vegheaza,

Bucura-te, ca vii degrab la cei ce dupa ajutorul tau inseteaza,

Bucura-te, ca tainic ii sfintesti pe cei ce cheama numele tau,

Bucura-te, veselia negraita a celor ce vad slava chipului tau.

Bucura-te, caci tu tamaduiesti de bolile ce nu au vindecare,

Bucura-te, ca ne ridici poverile ce le purtam prin draceasca insuflare.

Bucura-te, ca prin Pronia de Sus, multor credinciosi te-ai aratat;

Bucura-te, caci ii umpli de bucurie pe cei care ti s-au rugat.

Bucura-te, caci Cortului ceresc ii esti locuitor;

Bucura-te, preafierbinte si minunat ocrotitor.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!


Condacul al 6-lea
Cei care au dobandit facerile tale de bine s-au facut solitori ai minunilor tale celor fara de numar si prin razele cuvintelor au intraripat sufletele tuturor credinciosilor. Pentru aceasta, Sfinte Parinte Efrem, multimile alearga la sfanta manastirea ta si dobandesc har din belsug prin sfintele tale moaste, cantand Preasfantului Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Stralucind ca un alt soare, te-ai aratat si ti-ai facut auzit glasul

pogorat din Cer, pe Colina Neprihanitilor. Nestiut fiind de catre

pamanteni, te-ai facut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin

descoperirea sfintelor tale moaste, facandu-i pe toti oamenii sa

iti aduca dulce cantare:

Bucura-te, stalp al patimirilor mucenicesti,

Bucura-te, vita a dreptarelor dumnezeiesti,

Bucura-te, sfesnic al luminii lui Hristos,

Bucura-te, cel nou aratat noua, celor de jos.

Bucura-te, scara nou zidita a Bisericii Mantuitorului;

Bucura-te, ca nevointa virtutilor ti-a zugravit chipul teoforului.

Bucura-te, piatra cea din capul unghiului a luptelor mucenicesti,

Bucura-te, ca tiranilor cugetului trupesc li te impotrivesti,

Bucura-te, ca intru slava muceniciei ai suit calea cea cereasca,

Bucura-te, cel ce preamaresti bunatatea dumnezeiasca.

Bucura-te, cela ce ti-ai vadit barbatia sufletului;

Bucura-te, tu, care abati turbarea vrajmasului.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!


Condacul al 7-lea


In sanurile pamantului ai ramas ascuns vreme de mai multe veacuri, Purtatorule de Dumnezeu, iar in anii din urma te-ai aratat prin bunavoirea Domnului, ca o comoara sfanta, Parinte Efrem, imbogatindu-i cu harul tau pe cei care-I striga lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 7-lea

Te-ai aratat ca un nou astru in Biserica lui Hristos, luminand-o cu dumnezeiestile raze ale minunilor tale, iar pe cei care cer cu ravna mijlocirea ta cea calda ii izbavesti din asuprirea intunecatelor patimi. Pentru aceea, si noi, Sfinte Parinte Efrem, iti strigam fara de incetare:

Bucura-te, ciorchine ce cu veselie ne-ndulcesti,

Bucura-te, caci amarele mahniri tu risipesti.

Bucura-te, tamaduire minunata a celor aflati in grele patimiri;

Bucura-te, izbavire a celor ce sunt impovarati de multe ispitiri,

Bucura-te, ca esti purtator de Dumnezeu si Sfintilor urmator,

Bucura-te, atlet preaiscusit si Mucenic al Imparatului tuturor,

Bucura-te, ca nevointa cu lupta muceniceasca ai impreunat,

Bucura-te, cela care slava cea de Sus ne-ai aratat,

Bucura-te, ca intunericul patimilor tu il risipesti,

Bucura-te, ca in inima dreptilor bucurie zamislesti.

Bucura-te, ca sangerosilor pagani le-ai biruit nebunia;

Bucura-te, ca fara de stramutare ti-ai purtat mucenicia.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 8-lea

Harul pe care-l daruiesti, Preafericite Efrem, tuturor celor ce te cheama in ajutor se revarsa asupra lor in chip preaminunat. Pentru aceasta, vestea minunilor tale s-a raspandit in toata Attica, iar noi, care alergam cu grabire la sfintele tale moaste, Ii strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Intru totul luminat fiind de stralucirea dumnezeiasca, nu te indepartezi nici o clipa de sfanta ta manastire, Sfinte Mare Mucenice Efrem, aratandu-te in felurite chipuri celor cu inima curate si daruind har imbelsugat celor ce cu ravna iti canta tie:

Bucura-te, slava a calugariei;

Bucura-te, stalpule al Ortodoxiei.

Bucura-te, curcubeu al luminii nezidite;

Bucura-te, ca esti partas al firii indumnezeite.
Bucura-te, alabastru plin cu mirul lacrimii de umilinta,

Bucura-te, suras de bucurie izvorat din aspra nevointa.

Bucura-te, jertfa sfintita prin razboi pana la sange,

Bucura-te, ca prin tine nebunia necredintei se infrange.

Bucura-te, viata invesmantata cu monahiceasca haina;

Bucura-te, mireasma buna a vietuirii fara de prihana.

Bucura-te, stea care pe Colina Neprihanitilor rasare;

Bucura-te, ca in bezna vremurilor noastre esti precum un soare;

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!
Condacul al 9-lea
Tu dezlegi legaturile celor slabanogi, ii tamaduiesti pe cei indraciti si faci sa inceteze multimea bolilor fara de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu si din imprejurimi se zoresc in numar mare spre manastirea ta, Parinte Efrem, laudandu-te pe tine si cantand Celui Care te-a incununat: Aliluia!

Icosul al 9-lea
O, preaminunate Parinte Efrem, cand tanara cea evlavioasa te-a vazut stralucind cu o slava care nu era din lumea aceasta si a auzit dumnezeiestile tale cuvinte, a marturisit tuturor grija pe care tu o porti manastirii tale. Pentru acestea toate, dupa cuviinta iti cantam:

Bucura-te, slava calugarilor din vremea de acum,

Bucura-te, ca spre Cer suit-ai pe mucenicescul drum.

Bucura-te, ca ocrotitor neobosit al manastirii tale esti,

Bucura-te, caci cu Sfintii Ingeri dimpreuna locuiesti.

Bucura-te, ca i-ai tamaduit pe cei cuprinsi de noianul durerii,

Bucura-te, ca pe paralitic tu l-ai ridicat prin harul infierii,

Bucura-te, caci cu darul tau ai risipit groaznice dureri de cap,

Bucura-te, ca boala diabetului tot prin darul tau a incetat,

Bucura-te, potir ceresc ce te pogori in revarsari de har

Bucura-te, nestemata data firii omenesti in dar,

Bucura-te, Mare Mucenice, podoaba nevoitorilor,

Bucura-te, icoana preaslavita a cetei calugarilor.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!
Condacul al 10-lea

Cuvioasele monahii te-au vazut in dumnezeiasca vedenie ori in vis, preumblandu-te prin locasul tau, Sfinte Parinte Efrem, si umplandu-se ele de o mare bucurie, te-au ales drept Sfantul lor ocrotitor. Pentru unele ca aceste daruri, dintru smerenia inimii striga catre Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea

Adunand in sufletul tau mirul cel de taina dobandit intru adancul smereniei, daruiesti mangaiere inimilor celor credinciosi, iar din racla cu sfintele tale moaste raspandesti minunata mireasma tuturor celor care, cu capetele plecate, iti canta cu evlavie:

Bucura-te, mir al smereniei preabinemirositor,

Bucura-te, ca turmei tale ii esti dumnezeiesc pastor.

Bucura-te, rai ce raspandesti ale nestricaciunii bune-nmiresmari;

Bucura-te, chiparos inalt al sfintei nepasari,

Bucura-te, ca pe potrivnicul cu rastignirea ta l-ai biruit,

Bucura-te, ca prin chinurile mucenicesti Hristos te-a proslavit.

Bucura-te, ca moastele tale in tainita pamantului s-au aflat,

Bucura-te, caci din dumnezeiasca porunca tu te-ai aratat.

Bucura-te, ca intinaciunea sufletelor noastre tu o curatesti,

Bucura-te, ca rautatea credinciosilor degrab o parjolesti.

Bucura-te, ca tu in toata vremea daruiesti tamaduire,

Bucura-te, caci ne ocrotesti fara de contenire.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 11-lea

Noroadele credinciosilor de pretutindeni L-au laudat pe Domnul cand au fost aflate sfintele tale moaste, caci El, prin dumnezeiasca Sa iconomie, le-a tinut tainuite in pamant si nestricate de curgerea atator ani. Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, si noi ne inchinam inaintea Imparatului Vietii, zicand: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Prin mijlocirea ta la tronul Mantuitorului Hristos pazeste-ti manastirea de toata nevoia si necazul, daruindu-i binecuvantarea ta, Parinte Efrem, caci iat-o alergand spre dobandirea darului tau si strigand cu umilinta catre tine:

Bucura-te, zidul nostru nesurpat,

Bucura-te, al credinciosilor turn nestramutat.

Bucura-te, pazitorul de nadejde al manastirii tale,

Bucura-te, caci pe copii ii tii sub ocrotirea trezviei tale.

Bucura-te, sprijin nebiruit al monahiilor celor cu sarguinta,

Bucura-te, tainica slava a maicilor iubitoare de nevointa.

Bucura-te, cela care cererile credinciosilor plinesti,

Bucura-te, caci rugamintile copiilor tai primesti.

Bucura-te, ca ne daruiesti toate bunatatile,

Bucura-te, ca alungi de la noi toate rautatile.

Bucura-te, ca pentru lumea intreaga te rogi neincetat;

Bucura-te, ca prin tine mangaiere mare am aflat.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 12-lea

Din destul reversi daruri si belsug de veselie si de fericire dumnezeiasca, Parinte Efrem, iar racla cu sfintele tale moaste veseleste sufletele noastre si ne sfinteste chiar si trupurile, noua, celor sarmani, ce indraznim sa graim Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Laudandu-ti luptele in cantarile noastre, Parinte Mucenice Efrem, slavim darul de care te-ai invrednicit si, apropiindu-ne de sfintele tale moaste, iti cerem sa ne ocrotesti pana in sfarsitul vietii noastre pamantesti. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arati in toata vremea, iti aducem aceasta cantare:

Bucura-te, cela ce esti asemenea cu toti Sfintii;

Bucura-te, cela ce te numeri dimpreuna cu Mucenicii.

Bucura-te, caci ai dobandit cununile netrecatoare,

Bucura-te, ca ai cuprins lumina Intreitului Soare.

Bucura-te, aparator nepretuit al celor ce traiesc in manastire;

Bucura-te, temelia nou aratata Bisericii, vrednicule de cinstire.

Bucura-te, ca multimi de credinciosi ai umplut de veselie,

Bucura-te, ca tu inalti sufletele, intarindu-le in curatie.

Bucura-te, caci tu ma slobozesti de grijile pierzatoare;

Bucura-te, ca ma scoti din patimile cele stricatoare.

Bucura-te, ca la tronul lui Hristos esti mijlocire,

Bucura-te, cela ce ma izbavesti dintru mahnire.

Bucura-te, Sfinte Parinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 13-lea

O, de trei ori Preafericite Parinte, Sfinte Mucenice Efrem, impreuna-locuitorule cu Sfinfii, roaga-L pe Hristos, dimpreuna cu ei, sa ne izbaveasca din toate nevoile, facandu-ne partasi Vietii celei Vesnice, pe noi, cei ce-I strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

(Acest condac se rosteste de trei ori.
Apoi se zic din nou Icosul si condacul intai.)


Rugaciune catre Sfantul Efrem cel Nou:


O, Sfinte Parinte Efrem, cazand inaintea ta, cu umilinta ridicam acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare sa te numim: minunat urmator al Domnului Hristos, mare Nevoitor si Pustnic, Cuvios Parinte, Mare Mucenic, Preot al Dumnezeului Celui Preainalt, Izvorator de mir, Facator de minuni, Grabnic ajutator, mare Tamaduitor de multe feluri de boli, Slobozitor din multe necazuri si primejdii, Mangaietor in deznadejde sau Ajutator intru toate nevoile? Cu adevarat, toate aceste numiri le porti dintru darul Duhului Sfant si de aceea te rugam sa nu ne treci cu vederea, ci degraba venind intru intampinarea noastra, mijloceste-ne mare mila de la Domnul si Mantuitorul nostru lisus Hristos. Si fie ca prin puterea minunata a rugaciunilor si a pildei tale sa dobandim intarire in a purcede si noi pe calea cea stramta ce duce spre Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh. Amin.


Cuviosul Mucenic Efrem cel Nou, Făcătorul de Minuni,


cel din Sfânta Mănăstire a Buneivestiri a Născătoarei de Dumnezeu de pe muntele Neprihăniţilor, de lângă Nea Makri

 
Potrivit celor de mai sus şi în concluzie ne rugăm ca Domnul şi Dumnezeul nostru, Cel minunat întru Sfinţii Săi, pentru rugăciunile Sfântului şi Slăvitului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, Făcătorul de minuni, să ne acopere şi să ne păzească pe noi pe toţi, care cu evlavie îl cinstim pe Sfântul Făcător de minuni şi să ne călăuzească la păşunile mântuitoare.
 
Kali Fotisi!

Amin!