DESPRE MINTE

Mintea se arata in suflet, iar natura in trup. Mintea indumnezeieste sufletul, iar natura e revarsata in trup. In tot trupul este natura, dar nu in tot sufletul minte. De aceea nu tot sufletul se mantuieste (Sf. Antonie cel Mare).



Asa cum, sparta, o conducta de apa nu poate sa tina apa in ea, tot astfel un ochi desfatat in placeri nu poate sa tina mintea curata (Sf. Efrem Sirul).



Precum trupul are ca lume lucrurile, asa si mintea are ca lume ideile. Si precum trupul se desfraneaza cu trupul femeii, asa si mintea se desfraneaza cu ideea femeii (Sf. Maxim Marturisitorul).



Inima curata, care vede pe Dumnezeu, nu o pot face virtutile singure fara venirea Duhului Sfant, asa cum fierarul nu poate curati fierul numai cu uneltele sale fara ajutorul focului (Sf. Simeon Noul Teolog).



Precum trupul fara suflet este mort, asa si sufletul fara puterea mintii este nelucrator si nu poate mosteni pe Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).



Mintea curata este scaun al lui Dumnezeu (Avva Evagrie Ponticul).



Mintea devine oarba prin trei patimi: iubirea de argint, slava desarta si iubirea de placeri (Sf. Marcu Ascetul).



In lucrurile in care zaboveste mintea, in acelea se si largeste (Sf. Maxim Marturisitorul).



Locul mintii sanatoase este cunostinta si frica de Dumnezeu (Sf. Maxim Marturisitorul).



Daca mintea nu s-a desfacut din toate ale simturilor, nu se poate sui pe inaltimile duhovnicesti (Avva Ilie Ecdicul).



Necuratia mintii consta in cunostinta mincinoasa, ignorarea a ceva din cele universale, in ganduri patimase si in consimtirea la pacat (Sf. Maxim Marturisitorul).



Mintea desavarsita este aceea care s-a imbatat de cunostinta, iar sufletul desavarsit este acela care s-a tesut cu virtutile (Sf. Talasie Libianul).



Mintea cea curata vede lucrurile drept (Sf. Maxim Marturisitorul).



Mintea iese afara din sine si asa se uneste cu Dumnezeu, devenita mai presus de minte (Sf. Grigorie Palama).



Sufletul primeste cunostinta celor dumnezeiesti pe masura curatiei mintii (Sf. Talasie Libianul).



Precum ochiul este atras de frumusetea celor vazute, la fel mintea curata este atrasa de cunostinta celor nevazute (Sf. Maxim Marturisitorul).



Nu va inceta mintea sa se invarteasca in jurul placerilor, pana ce nu se va indeletnici cu contemplatia (Sf. Talasie Libianul).



Loc sfant si locas al lui Dumnezeu este si mintea omului, in care demonii prin gandurile patimase pustiesc sufletul, asezand idolul pacatului (Sf. Maxim Marturisitorul).



Cand mintea se intineaza, se pateaza impreuna cu ea si lucrarea (Sf. Maxim Marturisitorul).



Mintea se intineaza si ramane neroditoare atunci cand vorbeste cuvinte lumesti. Cu cat suntem mai atenti la minte, ne luminam si cu cat suntem mai neatenti, ne intunecam (Cuviosul Isihie Sinaitul).



Mintea se face straina de cele ale lumii atunci cand isi taie orice atractie fata de cele simtite (Sf. Talasie Libianul).