Sfanta Mironosita Maria Magdalena: ATHOS

Sfantul Munte Athos - Gradina Ortodoxiei Universale Mare
Sfantul Munte Athos este considerat a fi o fortareata sau un bastion al ortodoxiei, fiind o adevarata republica monahala. Sfantul Munte este situat geografic in nord-estul Greciei, in peninsula Calcidica. Are o lungime de 60 de Kilometri si o latime intre 8 si 12 Kilometri, insumand aproximativ 360 de Kilometri patrati.

O traditie pioasa spune ca Sfanta Fecioara Maria, insotita de Sfantul Ioan Evanghelistul calatorea cu o corabie spre Cipru, pentru a-l intalni pe Lazar cel inviat de Domnul a patra zi din morti, care era episcop acolo. O furtuna neasteptata a impins insa corabia pana langa Muntele Athos. Acolo Maica Domnului s-a odihnit o vreme, si cucerita fiind de frumusetea locului, l-a rugat pe Fiul ei sa-i daruiasca acest munte. Atunci o voce s-a auzit din cer, zicandu-i : „Acest loc sa fie mostenirea si gradina ta, un rai al mantuirii pentru cei ce o vor cauta”. Astfel Muntele Athos i-a fost inchinat Maicii Domnului, desi in vremea aceea era locuit de pagani.

Monahismul a aparut si s-a dezvoltat in Egipt, Siria si Asia Mica, de unde s-a raspandit ulterior in Palestina, precum si in Europa. Bazele vietii monahale in Athos se presupune, de catre unii cercetatori greci, ca ar fi fost puse la inceputul secolului al patrulea, cand imparatul Constantin cel Mare ar fi ctitorit aici cateva manastiri, distruse ulterior de Iulian Apostatul. Altii cercetatori iau ca data de inceput a vietii monastice in Athos veacul al saptelea. Primele documente care atesta fara echivoc o prezenta monahala in Athos, sunt legate de particpirea unor calugari athoniti la Sinodul de la Constantinopol din anul 843, convocat de imparateasa Teodora, pentru restabilirea in Biserica a cultului sfintelor icoane.

In anul 885 imparatul Vasilios I recunoste Athosul drept un teritoriu locuit exclusiv de calugari.

Sfantul Atanasie Athonitul, duhovnic si prieten al Imparatului Nichifor Fokas, a pus in anul 963 bazele manastirii Marea Lavra, cea mai veche asezare monahala din Athos existenta pana astazi. Ulterior s-au construit si alte manastiri.

In anul 970 Imparatul Ioan Tsimiskes emite primul tipicon al Sfantului Munte Athos, dupa care trebuie sa se conduca monahii de aici.

Numele de "Sfantul Munte” a fost adoptat si confirmat in mod oficial de catre imparatul bizantin Constantin al IX-lea Monomahul, prin tipiconul din 1046. Acest tipicon face referire si la comertul practicat de calugarii aghioriti. Din anul 1050 accesul femeilor este strict interzis in acest loc.

Dupa cucerirea Bizantului de catre latini in anul 1204, se produc diferite tulburari in Athos. Unii baroni apuseni isi fac un castel in Sfantul Munte, de unde prada in voie manastirile athonite. In aceasta perioada Athosul apartine de arhiepiscopul latin de Thessalonic. In 1234 regele Ioan Asan al Bulgarilor supune Sfantul Munte jurisdictiei patriarhului de Tarnovo. In acesta situatie calugarii din Athos cer patriarhului Gherman al Constantinopului sa le dea autonomia respectata de toti imparatii, cerere implinita de patriarh in anul 1250.

In anul 1274 imparatul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul si patriarhul ecumenic Ioan Beccos savarsesc unirea de la Lyon cu Biserica Romana-Catolica. Intrucat calugarii din Athos nu accepta aceasta unire, imparatul si patriarhul isotiti de o armata debarca in Athos si pustiesc toate manastirile, omorand foarte multi calugari. Exceptie fac manastirile Lavra si Xiropotamu, care ii primesc cu mare fast pe imparat si pe patriarh si savarsesc Sfanta Liturghie cu azima.

Patriarhul ecumenic Antonie da in anul 1394 al treilea tipicon al Sfantului Munte. Acesta stabileste ordinea ierarhica a manastirilor athonite si obligatia acestora de a plati, dupa posibilitati, un tribut anual protosului (conducatorului) Sfantului Munte Athos.

Imparatul Manuil Paleologul da, in anul 1406, cel de-al patrulea si ultimul tipicon al Sfantului Munte emis de vreun imparat bizantin. Conform acestuia calugarii au voie sa mosteneasca, sa castige si sa transmita altora averea personala dobandita in viata de manastire, iar egumenul este ajutat, in conducerea manastirii, de un consiliu format din 15 monahi.

Al cincilea tipicon al Sfantului Munte este emis in anul 1574 de patriarhul de catre patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului. Acesta se refera la disciplina din Muntele Athos.

Al saselea si cel din urma tipicon este emis in anul 1783 de catre patriarhul ecumenic Gavriil. Acesta stabileste organizarea adimistrativa a Athosului si ii opreste pe monahi sa paraseasca Sfantul Munte Athos fara un motiv intemeiat.

Din anul 1912 Sfantul Munte a intrat sub tutela adiministrativa a Greciei, iar din anul 1926, in baza unei constitutii specifice, a fost declarata republica monahala ortodoxa, administrata autonom, dependenta jurisdictional si canonic de Patriarhia ecumenica.

Conform chartei constitutionala a Sfantului Munte Athos numarul manastirilor din Athos este de 20, fara dreptul de a fi depasit. Daca numarul monahilor din manastiri va depasi, vreodata, capacitatea acestora de a-i gazdui, acestia vor fi trimisi sa locuiasca in schituri si chilii.

Ordinea ierarhica a manastirilor din Sfantul Munte Athos este urmatoarea: Marea Lavra, Vatopedu, Iviron, Hilandar, Dionisiu, Cutlumus, Pantocrator, Xiropotamu, Zografu, Dochiariu, Caracalu, Filoteu, Simonopetra, Stavronikita, Sfantul Pavel, Xenofontu, Grigoriu, Esfigmenu, Sfantul Pantelimon si Kostamonitu.

In Sfantul Munte Athos a existat, in decursul vremurilor, manastirea catolica a "Amalfinezilor”. Monahii insa nu au rezistat la regimul de viata auster de acolo si au parasit Athosul.

Dintre manastirile existente astazi in Sfantul Munte Athos, Hilandar este sarbeasca, Zografu bulgareasca, Sfantul Pantelimon ruseasca iar Esfigmenu este stilista. Din pacate romanii nu au o manastire a lor, cu toate ca, spre deosebire de sarbi, bulgari sau rusi, care atunci cand au oferit ajutoare Sfantului Munte Athos, au pretins in scimb o manastire a lor, romanii, care au ajutat Athosul mai mult decat oricare alt popor dreptcredincios, dupa cum afirma cercetatorul rus Porfir Uspenski - autorul unei monografii monumentale a Sfantului Munte Athos, "au oferit ajutoarele ca unui frate aflat in nevoi, fara sa ceara nimic in scimb”.

Pe langa cele 20 de manastiri, in Athos exista 12 schituri. Dintre acestea doua sunt romanesti: Prodromu – care a luat fiinta prin Hrisovul domnitorului Moldovei, Grigorie Alexandru Ghica, emis in 17 iulie anul 1753 si apartine, jurisdictional, de Marea Lavra. Apoi mai avem Schitul Lacu – care apartine de Manastirea Sfantul Pavel. In Athos exista numeroase chilii, dintre care foarte multe sun romanesti, cum ar fi: Colciu si Sfantul Ipatie – care apartin de Manastirea Vatopedu, Provata – apartinand de Marea Lavra, Chilia Adormirea Maicii Domnului la Manastirea Xiropotamu si multe altele. Dupa calugarii greci, cei mai numerosi in Athos sunt romanii.

In manastiri staretul este ales pe viata de calugarii cu o vechime de cel putin sase ani de la tunderea in monahism. Staretul este ajutat in conducerea manastirii de un consiliu format din doi sau trei calugari, care sunt alesi pe un an de zile. Capitala Sfantului Munte este Karies, iar portul principal este Dafni.

Autoritatea legislativa a Sfantului Munte Athos este Sfanta Adunare (Ιερα Συναξη) – alcatuita din 20 de membri, cate unul din fiecare manastire. Adunarea se intalneste de doua ori pe an la Karies. In cazuri exceptionale participa cate doi delegati de la fiecare manastire la aceste intalniri.

Autoritatea administrativa este detinuta de Sfanta Comunitate (Ιερα Κοινοτητα) formata, de asemenea, din 20 de membri, cate unul din fiecare manastire. Ei sunt alesi la 1 Ianuarie pentru un an de zile si in toata aceasta perioada locuiesc in Karies.

Puterea executiva este exercitata de catre un comitet de supraveghere (Ιερα Επιστασια) alcatuit din 4 membri, alesi la 1 iunie pentru un an de zile. Cele 20 de manastiri din Athos sunt dispuse in cinci grupe de cate patru. Fiecare manastire ajunge odata la cinci ani sa aiba reprezentant in Ιερα Επιστασια, dar intotdeauna primul din punct de vedere onorific (Πρωτοεπιστατης) este reprezentantul manastirilor: Marea Lavra, Vatopedu, Iviron, Hilandar si Dionisiu. In Karies isi are sediul si guvernatorul civil al Sfantului Munte, care este delegat al Ministerului de Externe din Atena.

In alta ordine de idei doresc sa prezint cateva informatii cu privire la programul din manastirile Sfantului Munte. Ziua liturgica incepe cu vecernia de la ora 17,00. La ora 18,40 se ia masa. Apoi, la ora 19,00 are loc slujba pavecerniei urmata de scoaterea moastelor pentru pelerini. Ora 21,30 este momentul cand se face stingerea, pentru ca la ora 2,45 sa se faca desteptarea deoarece la ora 3,00 are loc inceperea slujbei, culminand cu Sfanta Liturghie, care se termina la ora 7,00 dupa care la ora 7,15 se ia masa. Masa se serveste de doua ori pe zi, la interval de 12 ore (la ora 7,00 si la ora 19,00). In zilele de post aceasta se serveste numai o singura data. Intre orele 7,30 si 11,30 fiecare monah isi are programul de chilie, iar intre orele 11,30 si 16,30 acesta face ascultare, sarcini de obste. Un pelerin are dreptul sa stea intr-o manastire 24 de ore (o zi). Accesul in Sfantul Munte Athos se poate face doar pe baza unei vize speciale – Diamonitirion (διαμονιτιριον). Pentru grupuri de peste 4 persoane este necesar sa se faca rezervare pentru cazare, prin telefon. La hramuri privegherile dureaza 15 ore, de la ora 19,00 seara pana la ora 10,00 dimineata, cand se incheie cu masa de prasnic (agapa).

Ctitorii Domnesti si Romanesti in Sfantul Munte Athos:

Dupa caderea Constantinopolului sub turci, manastirile din Sfantul Munte erau nevoite sa plateasca un bir ca pret al libertatii lor. In acesta situatie, domnitorii romani, precum au oferit ajutorul Patriarhiei de Ierusalim, Manastirii Sfanta Ecaterina din Sinai si tuturor locurilor sfinte aflate sub ocupatie musulmana, si acum au facut danii generoase tuturor manastirilor din Athos, rezidind din temelii unele dintre ele, construind corpuri de cladiri noi la altele, inchinandu-le manastiri si schituri din tara, oferind bani pentru intretinerea calugarilor si multe altele. In randurile de mai jos vom aminti si enumera o parte din daniile facute de romani Sfantului Munte.

In anul 1508 Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare si Sfant, a reparat intreaga Biserica Protaton din Careia - Karies

In jurul anului 1645 domnitorul Vasile Lupu a facut danii in bani, prin care s-au platit impozitele tuturor asezamintelor monahale athonite catre Poarta Otomana. Pentru a nu provoca dezbinari si certuri intre manastirile athonite (dintre care unele aveau averi mari in Tarile Romane), manastirile Trei Ierarhi si Cotroceni – cele mai mari manastiri din Moldova si Tara Romaneasca – au fost inchinate intregii comunitati athonite si nu doar unei singure manastiri. De al aceste doua manastiri venitul era trimis direct la Karies, iar de aici se impartea fiecarei manastiri suma cuvenita.

Manastirea Marea Lavra – Domnitorul roman Neagoe Basarab acorda manastirii Marea Lavra un ajutor financiar anual de 200 de taleri, reface biserica mare, rezideste din temelii biserica din cimitir, repara turnul si picteaza trapeza – care este cea mai frumosa din tot Sfantul Munte. Vlad Voda Vintila acorda 10000 de asprii anual manastirii Marea Lavra. Din acesti bani s-a pictat biserica mare a manastirii. In anul 1562 hatmanul Ioan Sturza al Moldovei fixeaza, printr-un hrisov, suma de 100 de florini anual pentru aceasta manastire. In anul 1579 Petru Schiopul al Moldovei face o danie de 6000 de asprii manastirii Marea Lavra. In 1585 s-a daramat cupola bisericii, pe care o reface Doamna Maria – sotia Domnitorului Stefan Surdu din Tara Romaneasca. Domnitorii fanarioti din Tara Romaneasca si Moldova ajuta, si ei, Sfantul Munte dar cu toate ca erau greci, daniile lor sunt mai mici decat ale domnitorilor romani.

Manastirea Vatopedu – In anul 1472 Stefan cel Mare si Sfant construieste un port pentru aceasta manastire. Domnitorul Neagoe Basarab ridica, aici, o biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului, construieste o pivnita, hambarele de grau si reface bucatatria. Vlad Vintila acorda anual 10000 de asprii acestui asezamant. Alexandru Lapusneanu doneaza, in fiecare an, 300 de galbeni rosii acestei manastiri. In anul 1606 ii este inchinata Vatopedului manastirea Golia din Iasi (care avea 58 de mosii, dintre care 48 erau in Basarabia si se intindeau pe 64000 de hectare). In orasul Galati i-a fost inchinata manastirile Sfantul Dumitra si Precista. Ruxandra – fiica voievodului Vasile – inchina acestei manastiri trei sate. In anul 1669 ii este inchinata manastirii Vatopedu manastirea Barboi din Iasi. In jurul anului 1690 i se inchina manastirea Mira din tinutul Focsanilor. Constantin Brancoveanu fixeaza acestei manastiri o suma anual de 21000 de asprii. In anul 1729 i-a fost inchinata manastirea Rachitoasa din Judetul Tecuci, cu o multime de mosii.

Manastirea Iviron – Radu Voda al Tarii Romanesti ofera, in fiecare an, acestei manastiri 150000 de asprii. Acelasi domnitor ii inchina manastirea Radu Voda din Bucuresti, care avea foarte multe mosii. In anul 1626 Alexandru Coconu al Tarii Romanesti inchina acesteia manastirea Glavacioc din Judetul Vlasca – cu toate satele si mosiile ei. In anul 1630 Leon Voda inchina Biserica Spatarul Stelea din Bucuresti. Acelasi domnitor ii inchina manastirea Dealu cu toate motiile ei. In 1649 Gheorghe Stefan stabileste o danie de 3500 de asprii anual catre Iviru, iar in 1644 Grigorie Ghica ofera 7000 de asprii. In anul 1678 domnitorul Moldovei Petru Schiopul ii inchina manastirea Raducanu din Judetul Bacau, cu multe mosii. Cu bani romanesti s-au facut la aceasta manastire, in secolul al XVII –lea cladirea arsenalului de langa mare, turnul, trapeza, portul, acoperisul bisericii centrale si altele.

Manastirea Hilandar (sarbeasca) – Domnitorul Neagoe Basarab acorda acestei manastiri un ajutor anual de 7000 de asprii, suma ridicata de Vlad Voda Vintila la 10000 de asprii, iar de la Mihnea Turcitul la 15000 de asprii. In anul 1645, pe cheltuiala lui Matei Basarab, se renoveaza trapeza manastirii. In secolul al XVII-lea este inchinat manastirii Hilandar schitul mehedintean Baia de Arama, cu toate acareturile lui. Intre anii 1819-1820 a fost refacuta aripa vestica a manastirii pe bani romanesti.

Manastirea Dionisiu – Neagoe Basarab a refacut din temelie aceasta manastire, zidindu-i, in anul 1520, un turn impunator. Dupa un incediu, care a avut loc in anul 1535, manastirea a fost renovata de catre domnitorul Petru Rares. Intre anii 1569-1570 turcii pun biruri mari asupra Sfantului Munte, iar pentru ca manastirea Dionisiu nu cu ce le plati, i s-au vandut metoacele. Doamna Ruxandra – fiica lui Petru Rares – va rascumpara aceste metoace. Petru Schiopul hotareste, in anul 1577, sa acorde manastirii 6000 de asprii pe an. In secolul al XVII-lea i se va inchina manastirea Romanati. In anul 1640 Matei Basarab ofera acestei manastiri o danie, in fiecare an, de 4000 de asprii.

Manastirea Cutlumus – Vlaicu Voda imprejmuieste manastirea cu ziduri, ridica un turn, construieste trapeza manastirii, face chilii si multe altele. Mircea cel Batran inchina acestei manastiri satul Ciresov in anul 1398. In anul 1467 Laiota Basarab confirma stapanirea Cutlumusului peste 15 sate donate de inaintasii sai. Acelasi lucru il confirma, in anul 1489, Vlad Voda Calugarul. In anul 1497 manastirea va arde. Voievodul Radu cel Mare inchina acestei manastiri satul Danesti si incepe refacerea manastirii. Neagoe Basarab face donatii foarte generoase acestei manastiri, pe care o si numeste Lavra cea mare a Tarii Romanesti, in care astazi, din pacate, nu mai este nici un calugar roman !?... Datorita acestor danii manastirea Cutlumus ajunge, din a saptesprezecea manastire athonita a sasea in ierarhie, loc pe care il pastreaza pana astazi. Alexandru Ilias inchina Cutlumusului manastirea Clocociov cu toate averile ei.

Manastirea Xiropotamu – Voievodul Alexandru Aldea face danii de 3000 de asprii acestei manastiri. Neagoe Basarab ii zideste o trapeza si impodobeste manastirea in jurul anului 1515. Vlad Vintila daruieste, in anul 1553 acestei manastiri, 5000 de asprii, iar Alexandru Lapusneanu reface biserica mare a manastirii. In anul 1585 Petru cel Tanar inchina acestei manastiri metocul de la Colentina al manastirii Plumbuita, cu toate averile lui. Vamesul Paun inchina Xiropotamului manastirea Sfanta Treime de langa Iasi, cu toate mosiile ei. In anul 1703 Duca Voda inchina Xiropotamului biserica Dancului din Iasi, dimpreuna cu un helesteu si mosia Vacota. In anul 1759 boierii slatineni si fratii Falcoianu inchina manastirii Xiropotamu biserica Adormirii Maicii Domnului din orasul Slatina, cu toate averile ei. Teodor Calimah fixeaza acestei manastiri o danie anuala de 150 de lei, pe care Scarlat Ghica o ridica la 500 de lei, facand in anul 1760 o donatie de 8000 de lei. Din aceste danii se reface manastirea Xiropotamu in intregime.

Manastirea Zografu (bulgareasca) – In anul 1429 Alexandru cel Bun inchina acestei manastiri cateva mosii din Bsarabia. In anul 1433 Alexandru Aldea hotareste sa dea in fiecare an 3000 de asprii acestui asezamant. In 1466 Stefan cel Mare si Sfant stabileste manastirii un ajutor de 1000 de galbeni unguresti pe an. Dania va fi platita anual de catre toti urmasii lui. In anul 1471 acelasi domnitor construieste turnul pentru corabii de langa mare, reface zidul, chiliile si trapeza manastirii. Prin anii 1501-1502 Stefan Voda repara, inca o data, intreaga manastire si impodobeste cu pictura biserica principala. Radu cel Mare stabileste, in anul 1500, un ajutor anual de 3000 de asprii. In anul 1566 Ruxandra, vaduva lui Alexandru Lapusneanu, rascumpara metoacele manastirii de pe raul Struma, pentru care a achitat suma de 52000 de asprii unguresti. In 1628 Miron Barnovschi ii inchina manastirea Adormirea Maicii Domnului din Vaslui, impreuna cu cateva mosii. In anul 1651 Vasile Lupu inchina manastirii Zografu ctitoria lui Stefan cel Mare de la Dobrovat, cu toate bunurile ei – care numai in judetul Vaslui mosiile manastirii insumau 14000 de hectare de pamant. In anul 1690 Constantin Cantemir inchina Zografului manastirea Capriana cu toate mosiile ei. In veacurile XVII – XVIII manastirea Zografu avea, in Basarabia, 23 de mosii cu aproximativ 50000 de hectare de pamant.

Manastirea Dochiariu – Alexandru Lapusneanu rezideste acesta manastire din temelii si o infrumuseteaza cu pictura. In 1568 sultanul Selim confisca toate averle manastirilor athonite si le vinde turcilor din Thessalonic. In acesta situatie Ruxandra – vaduva lui Alexandru Lapusneanu – doneaza acestei manastiri 165000 de asprii – o suma imensa in acele timpuri. In 1626 domnitorul Alexandru Coconu intareste Dochiariului stapanirea peste 12 mosii din judetul Ialomita, care valorau aproximativ 300000 de asprii. Nu se stie exact cand au fost inchinate aceste proprietati acestui sfant lacas.

Manastirea Caracalu – In 1534 se zideste turnul dinspre mare al manastirii de catre Petru Rares al Moldovei. In anul 1569 doamna Ruxandra daruieste acestei manastiri 35000 de asprii. In secolul al XVII-lea i se inchina manastirea Sfantul Nicolae din Ismail.

Manastirea Filoteu – Vlad Tepes acorda acstei manastiri un ajutor anual de 4000 de asprii, pe care il continua si fratele sau Vlad Calugarul. In 1540 este refacuta aproape toata manastirea cu bani din Tarile Romane. In anul 1734 Constantin Mavrocordat al Moldovei stabileste o danie anuala catre acesta manastire in valoare de 6600 de asprii.

Manastirea Simonopetra – In anul 1540 Petru Voda daruieste acestei manastiri bani si satul Scurtesti din judetul Arges. In anul 1570 Mircea Ciobanu confirma acesta danie, adaugandu-i satul Dragomiresti, cu multe averi. In anul 1580 manastirea va arde. Domnitorul Mihai Viteazul renoveaza complet manastirea si o inzestreaza cu 14 sate (13 sate au fost cumparate de domnitor cu suma de 472000 de asprii). Boierul Oxotie Aga zideste turnul de la mareal manastirii Simonopetra.

Manastirea Sfantul Pavel – In jurul anului 1500 Stefan cel Mare si Sfant repara manastirea si ii construieste un apeduct, iar in urmatorul an un baptisteriu. In anul 1501 boierii craiovesti incep sa dea un ajutor anual de 2000 de asprii acestei sfinte manastiri. In jurul anului 1654 ii este inchinata manastirea Jitianul de langa Craiova. Domnitorii Tarii Romanesti din veacul al XVII-lea ii daruiesc mai multe mosii. In anul 1654 Miron Costin – parcalabul Hotinului – ii inchina manastirea Todirenilor din Burdujeni. Constantin Brancoveanu continua zidirea turnului manastirii care a fost inceput de domnitorii romani anteriori, deasemenea, repara chiliile, trapeza si inalta un paraclis.

Manastirea Stavronikita – Matei Basarab ajuta acesta manastire. Deasemenea Serban Cantacuzino o ajuta foarte mult, construindu-i, la anul 1680, un apeduct cu bazine deosebite. Manastirea Sfintilor Apostoli din Bucuresti, supranumita a arhimandritului, care era foarte bogata, este inchinata acestei manastiri athonite.

Manastirea Xenofont – Dupa anul 1500 Barbu – banul Craiovei – ii inchina doua sate. Acelasi boier daruieste 2000 de asprii anual acestei sfinte manastiri. Intre 1500 – 1658 domnitorii romani fac donatii substantiale manastirii Xenofontu. Intre 1544 – 1545, pe banii adusi din Tarile Romane, se construiesc chiliile, biserica centrala a manastirii, care va fi si pictata. In anul 1607 Radu Serban stabileste suma de 10000 de asprii anual ca ajutor pentru manastirrea Xenofontu. Aceeasi suma o confirma, intre anii 1635 – 1636, si Matei Basrab.

Manastirea Grigoriu – In anul 1500 Stefan cel Mare si Sfant rezideste, din temelii, acesta manastire si ii face o donatie de 24000 de asprii. In anul 1729 domnitorul Alexandru Ghica ii inchina manastirea Vizantea din judetul Putna. In anul 1766 ii va fi inchinata manastirea Sfantul Spiridon Nou din Bucuresti. Cu bani din Tarile Romane s-au ridicat chiliile din partea de nord si sud si s-a pictat biserica manastirii.

Manastirea Esfigmenu (stilista) – In anul 1546 Petru Rares va face o donatie importanta acestei sfinte manastiri. In anul 1814 mitropolitul Veniamin Costachi inchina manastirii Esfigmenu manastirea Floresti care avea multe mosii. La inceputul secoluli al XIX-lea intreaga manastire este refacuta cu bani veniti din Moldova.

Manastirea Sfantul Pantelimon (ruseasca) – In anul 1457 Vlad Tepes ajuta acesta manastire. In anul 1487 Vlad Calugarul ofera un ajutor financiar anual de 6000 de asprii acestei manastiri. Radu cel Mare stabileste, in anul 1496, un ajutor financiar de 3000 de asprii anual acestei manastiri, iar in anul 1502 va urca dania la 4000 de asprii. In anul 1631 Moise Movila – domnul Moldovei – ii inchina biserica Uspeniei din Botosani. In anul 1743 Ioan Mavrocordat fixeaza manastirii o danie anuala de 10000 de asprii. In anul 1750 Constantin Racovita ridica acesta suma la 15000 de asprii. In anul 1760 Ioan Calimah, pe langa ajutorul financiar acordat manastirii Sfantul Pantelimon, ii inchina conacul Sfantul Nicolae din Constantinopol cu biserica, gradina si case, unde locuiau voievozii romani cand se duceau cu treburi la Constantinopol.

Manastirea Kostamonitu – Stefan cel Mare si Sfant stabileste, in anul 1493, suma de 5000 de asprii anual pentru acesta manastire. Petru Rares reinnoieste, in anul 1542, merticul anual catre manastirea Kostamonitu, care, cu timpul ajunge la 6000 de asprii. Dupa anul 1800 manastirea primeste cateva mosii si case in Moldova, iar cu banii de pe acestea isi ridica un turn, chiliile si biserica. Din pacate nu cunoastem toate donatiile romanesti facute catre aceasta manastire deoarece arhiva ei a fost distrusa.

Demn de remarcat este faptul ca daniile romanesti catre Sfantul Munte Athos au inceput inainte de caderea Constantinopolului sub turci (amintind, mai sus, donatiile facute de catre domnitorii Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun si Alexandru Aldea), iar asezamintele monahale ale Sfantului Munte au putut exista si supravietui, secole de-a randul, in timpul ocupatiei otomane, datorita ajutoarelor generoase ale romanilor.

Romanii, desi au ajutat Athosul mai mult decat toate celelalte popoare ortodoxe in timpul dominatiei turcesti, n-au intemeiat, n-au cumparat, si nici n-au pretins in schimbul ajutoarelor acordate – o manastire pentru neamul lor. Ajutorul a fost oferit dezinteresat tuturor romanilor athonite, ca o dovada incontestabila a credintei sincere si nestramutate a stramosilor nostri.